Arhive etichetă: Liviu Radu

Liviu Radu, La galop prin piramidă

La Gaudeamus vom găsi la standul Nemira romanul La galop prin piramidă, de Liviu Radu. Este al doilea roman din seria începută la sfîrșitul lui 2012 cu Armata moliilor.

Liviu Radu - La galop prin piramida, 2013

Pînă o să citim acest nou roman, iată ce scriam în Dilemateca despre primul volum din serie:

De-a Șeherezada

Armata-moliilor

Parcă sîntem copii și ne jucăm de-a Șeherezada. Acesta este sentimentul pe care îl am de fiecare dată cînd deschid o nouă carte de Liviu Radu. Și mi se tot întîmplă, din 1999 încoace, cale de vreo douăzeci de cărți.

Știm că nu oricine poate fi scriitor, dar printre scriitori sînt unii care au har de povestitor, sînt unii care, cînd deschid gura, parcă Pămîntul se oprește în loc, stelele sclipesc zîmbitoare, vîntul le alintă cuprinzîndu-le ca un fular tras pe nas și pe gură, și tot ce poartă urechi încremenește în singura stare a materiei care a dus la inventarea cuvintelor din familia lui fermecat: ascultatul poveștilor. Liviu Radu are har pentru asta, Liviu Radu s-a născut ca să povestească, și chiar o face, și bine că o face, bine că e generos cu noi, ăștia, care n-avem – și nici n-ar trebui să avem – altă treabă decît să-l ascultăm pe el spunînd povești…

Armata moliilor este o nouă mostră de poveste din dumbrava minunată a prozei românești, este o poveste pe care, dacă n-o exportăm, dacă nu dăm cu ea în populația lumii, atunci chiar sîntem niște fraieri, chiar habar n-avem lîngă cine trăim și ce noroc a dat peste noi să trăim într-o astfel de împrejurare.

Așa că, dragi prieteni de la Nemira, treaba voastră nu e nici pe departe terminată odată publicată această carte, e musai – dar musai! – ca ea să ajungă pe mesele agenților literari și de acolo în portofoliile editurilor care publică fantasy în lumea asta și, de-acolo, în sfîrșit, în mîinile fanilor acestui gen literar din ce în ce mai răspîndit, din ce în ce mai iubit.

Bun. Hai să vedem ce-avem aici. Avem un curier independent și caftangiu contractual în timpul liber – Taravik, care umblă alături de un pegas cu dizabilități, adică purtătorul unei singure aripi – Kostik, iar Taravik e pus în situația de a-i lua un inel iubitei lui, Marieța, cu care împarte viața și patul de ani de zile, dar numai atît, hăndrălăul nefiind în sare niciodată să-i cumpere un cadou, oricît de mic. Ei, și ca în toate poveștile bune, cînd cineva iese la cumpărat un inel, dă peste un zeu care-l ajută să ajungă la un mormînt vestit, despre care nici măcar nu se știa cu siguranță că ar fi adevărat, de unde omul se întoarce cu inelul dorit, și are parte, pentru asta, de cîteva zile… plăcute, să zicem.

Dar să vezi, că în acest timp, în Terimeea apre un vrăjitor latgan (iar pentru cei familiarizați cu scrierile lui Liviu Radu nu se poate ca asta să nu rezoneze într-un fel, pentru că Imperiul Latgan este legat de Opțiunea, unul dintre romanele de căpătîi semnate de scriitor) care-i provoacă pe toți curierii la o întrecere: ei cu cai, pegași și ce mai are omul pe la casa lui, el cu un soi de barcă zburătoare… Taravik, Grandik, Bazambik, Tomagik, Boranjik și alții ca ei se-aruncă în cursă întru salvarea onoarei  curierilor și… tot așa.

Aventurile se succed unele după altele, avem parte de un zeu rău, de o armată a moliilor cap-de-berbec, de balaurlători, avem parte de întîmplări de neuitat la fiecare pagină și nu putem să nu ne întrebăm cum vor fi următoarele cărți din serie…

Pentru că Liviu Radu a prins gustul trilogiilor fantasy și, după seria Waldemar (fantasy urban cu iele și căpcăuni urmărindu-se prin București), promite o serie despre Armata moliilor, ba mai mult, chiar s-a pus serios pe scris,  publicînd deja un fragment din volumul doi al seriei, sub titlul “La galop prin piramidă”, în revista CPSF Anticipația nr. 5 (aprilie 2013). Cine știe ce aventuri îl mai așteaptă pe Taravik și cine știe ce noutăți vom mai afla despre Imperiul Latgan?

Deși, la urma urmei, ce trompa lui Kefir, ce nasul lui Pomiparth ne interesează acum ce va fi mîine sau cînd va fi? Acum să devenim iar copii și să ne jucăm de-a Șeherezada. Avem de ascultat o poveste, o aventură a lui Taravik, iar de spus ne-o spune Liviu Radu, știți dumneavoastră cine.

(articol publicat în Dilemateca nr.84, 2013)

Liviu Radu nominalizat la premiile USR

Romanul lui Liviu Radu, O după-amiază cu bere și zîne (Tritonic, 2009) a fost nominalizat la premile Uniuni Scriitorilor la categoria „Literatură pentru copii și tineret“.

Ce să mai zic? Să-l pupăm pe el, dragul de Liviu…

Și o poză de la lansarea romanului, la Gaudeamus 2009, alături de coperta numărului 4/2007 din Fiction.Ro.

Liviu Radu la Exploratorii lumii de mîine

Liviu Radu va fi invitatul lui Ştefan Ghidoveanu la emisiunea Exploratorii lumii de mîine de azi, ora 13.15, la Radio România Cultural.

Emisiunea poate fi ascultată în Bucureşti pe  101,3 FM, iar pe internet la adresa http://www.srr.ro/stream/rrc.asx.

Neil Gaiman și Naomi Novik la Nemira

În curînd la Nemira:

Hardcover, format 150×225, în colecția Nautilus. Traducere de Liviu Radu. Mai multe amănunte pe blogul editurii.

LATER EDIT: un fragment din carte poate fi citit AICI.

Și tot luna asta:

În Nemira Junior, hardcover 150×225, traducere de Laura Bocancios.

Observator cultural, 4 februarie 2010

În nr.511 al revistei Observator cultural, din februarie 2010, la rubrica FANTASY& SCIENCE FICTION, articolul De la Waldemar la Gaiman (Dialog cu Liviu Radu).

Fragment:

Ai scris SF, ucronie, fantastic, horror, chiar şi cyberpunk la un moment dat. Trilogia Waldemar este fantasy. O faci dinadins? Vrei tu să scrii în toate felurile sau subiectul ales îşi cere genul?

În general, subiectul îşi impune genul. Cu Waldemar a fost un caz mai aparte. Prin 1995, genul fantasy nu prinsese deloc la noi, încercările timide ale Nemirei de a publica acest gen nu avuseseră succesul scontat. Mai mult, se spunea că cititorii români resping genul fantasy şi că, oricum, nu se poate scrie fantasy pornind de la mitologia românească. Am încercat să dovedesc că avem o mitologie suficient de bogată pentru a genera un fantasy cu specific naţional şi am oferit romanul Waldemar Nemirei. Romanul a fost înscris la un concurs la care a participat şi Costi Gurgu, cu Reţetarium. Ambele romane au fost refuzate – s-a recunoscut că au oarecare potenţial, dar… Peste mai bine de zece ani, condiţiile s-au schimbat. Cititorii români îl descoperiseră pe Tolkien – prin intermediul filmelor – şi aflaseră că există un gen literar care le plăcea şi pe care nu îl descoperiseră pînă atunci. Am oferit romanul editurii Tritonic – iar cel care coordona atunci activitatea Editurii, un bun prieten de-al meu, poate aţi auzit de el, Michael Haulică, a considerat că poate fi publicat. Din păcate, faptul că romanele de care am amintit – Waldemar şi Reţetarium – au fost publicate cu o întîrziere de peste zece ani a însemnat timp pierdut pentru SF&F român – plus impresia că-i vorba de o imitare a unor modele de succes.

Cărtureştii de Jos

Şi am fost ieri seară la Cărtureşti, în cafenea, adică jos, unde nu mai fusesem pînă acum.
La început, vorbeam cu Liviu, Cătălin şi Irina şi ni s-a părut că asta ar trebui să facem şi mai departe, să stăm acolo, la masă, şi să vorbim. Poate vor intra şi alţii în discuţie.
Pînă la urmă am cedat obişnuinţelor şi ne-am aşezat la o masă plasată în faţa celor veniţi să ne asculte (sau de-asta ni s-a părut nouă că se aflau acolo).

Iniţial credeam că e vorba de elevi. La faţa locului nu mi s-a părut că erau elevi, ci ceva mai măricei.
Printre ei: Jen, Bebe, Mihai Iovănel (grupaţi unul lîngă altul în poza de mai jos).

Şi de unde ziceam că n-o să avem cu cine vorbi, la ora 22.00 nu ne mai dădeam duşi. Se cam încinsese atmosfera… A intervenit în discuţie pînă şi poetul Ion Horea.

A fost chiar fain. Cei care au pus întrebări şi-au luat premiile (cărţi oferite de Nemira, Leda, Corint, Millennium Press, librăria Cărtureşti şi exemplarele din Observator cultural) şi sper că nu au regretat cele două ore.
Cu ocazia asta Liviu Radu a discutat cu o domnişoară care îşi pregăteşte lucrarea de licenţă din seria Waldemar. „O să mi-o iau în cap“ a zis Liviu. „Da, şi mîine-poimîine o să vrei şi bani pe cărţile pe care le publici“ i-am zis eu în taxiul în care ne întorceam.
Da… a fost fain.

La Cărtureşti, vineri seara

Căutăm cititori celebri” se cheamă proiectul în care m-a atras Cătălin Sturza pentru seara asta. Aşa că, de la ora 20.00, la librăria Cărtureşti (Verona) voi fi împreună cu irina Horea, Liviu Radu, Sebastian A. Corn şi, bineînţeles, Cătălin Sturza la o întîlnire îm care se va discuta despre literatura fantasy.

Editurile Nemira, Leda şi Millennium Press şi revista Observator cultural vor acorda premii în cărţi şi reviste celor care vor fi mai activi din rîndul publicului.

Mai multe amănunte pe blogul lui Cătălin Sturza.

GAUDEAMUS 2009. Sîmbătă (4-Millennium Press)

Ora 16.00 MILLENNIUM PRESS

Don Simon face cu mîna.

Marian Coman, Ştefan Ghidoveanu, Horia Nicola Ursu

Alde Stoica.

Ionuţ Bănuţă. În stînga, cuminte, Roxi B.

Tovarăşi, popor, mulţime.

Ne lansăm. Horia.

În spatele lui Horia, Mihai Gălăţanu. Şi, undeva mai încolo, Florin Pîtea.

Horia vorbit pe la spate de Irina Horea şi Mihai Gălăţanu

Iată-mă ce mîndru mi-s. Horia lansează a doua antologie Millennium: Şase ani de Ficţiuni.

Nu văd io bine? Cine i-o fi băgat şi pe-ăştia în antologie? Io, lansînd a doua antologie AtelierKult: Dansînd pe Marte şi alte povestiri fantastice.

Liviu Radu: Eşti un puturos, domnule. Doru Stoica pare a recunoaşte. Se lansează Între bariere, de Doru Stoica.

George Lazăr (dreapta): O fi de bine? O fi de rău? Liviu Radu vorbind despre Îngerul păzitor, de George Lazăr.

Ocupaţi scările! Ocupaţi scările!

Le-am ocupat. Şi?

GAUDEAMUS 2009. Sîmbătă (2-Tritonic, Humanitas, Paralela 45)

Ora 13.00, Tritonic – O după-amiază cu bere şi zîne, de Liviu Radu. Prezint trilogia lui Liviu. Io, Liviu, Bogdan Hrib.

Liviu Radu. Se laudă că va scrie 30 de cărţi.

Ora 13.30, Humanitas – Drumul, de Cormac McCarthy. The Fantastic Four: Denisa Comănescu, Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Florin Iaru.

Un editor mulţumit: Denisa Comănescu.

O traducătoare la fel: Irina Horea.

Ora 14.00, Paralela 45. Liviu Radu vorbeşte despre cartea fraţilor Strugaţki, Valurile liniştesc vînturile (în centru). La stînga – Ion Bogdan Lefter, la dreapta – Tiberiu Stamate.

Popor la Paralela 45.

%d blogeri au apreciat: