Insuportabila futilitate a italicelor

O copertă care îmi place tare mult
Diana Gabaldon, autoarea Călătoarea.
*
Am aflat că nu-i bine să fredonez cîntece de-ale Madonnei prin casă. Traumatizez motanii.
*
În The Penguin Complete Sherlock Holmes (2009), apare de 8 ori cuvîntul elementary, dar niciodată în formula Elementary, my dear (doctor) Watson. Ca să n-avem vorbe.
*
Da, știu, RomConul e o chestie de rahat la care unii țin neapărat să participe. Ba chiar se supără că anumite persoane nu sînt în sală să le asculte. Măi, măi!
*
Uninea Scriitorilor (USR) e o chestie prost întocmită, prost condusă. Prost întocmită pentru că nu există criterii numărabile pentru înscriere (aia cu valoarea nu e ceva palpabil, nu se poate proba, oricine, oricînd poate adună o gașcă de chflii care să jure că ești cel mai valoros scriitor din istorie), pentru că nici măcar filialele nu au nici o noimă (jumătate din membri sînt împățiți pe criterii geografice, jumătate pe criterii de gen – ori împărțim toată uniunea pe genuri, ori pe criterii geografice, caz în care Bucureștiul ar trebui să aibă șase filiale, cîte una pentru fiecare sector). Iar prost condusă… pentru că 90% din membri nu simt că există decît atunci cînd li se cere votul, pentru că nu există o uniune a scriitorilor, ci se încurajează găștile baronilor locali sau centrali.
*
Aciua sau aciui? Ddexonline dă aciui – aciua – aciuia. Așa că… o iau pe calea cea dreaptă – DOOM2 – chiar dacă tre să pun mîna pe 3 kile de hîrtie. E aciua.
E bine cît timp mai ai întrebări, cît mai ai îndoieli. Treaba devine periculoasă cînd începi să ai numai certitudini.
*
Cineva se întreba ce-a făcut Chifu ca să ajungă Scriitorul Anului (în loc să dea pe Google și să afle). Altcineva se întreba ce-o fi aia anti-utopie – tot în contextul Chifului (în loc să dea pe Google și să afle).
Prea mulți fac pe proștii. Și chiar ar fi păcat să prindă fix ziua aia cu ghinion. (Era un banc pe vremri: Culmea ghinionului – să faci pe prostul și să rămîi așa)
*
Mi se pare mie sau băieții ăia doi (Sișu și Puya) una zic și alta fumează?
Plăcea-mi-ar să-mi placă
Mi-ar plăcea să scrie cineva un articol (studiu, eseu etc.) despre scriitorii români de F&SF buni, foarte buni, importanți.
Dar e greu, nu? Omul ar trebui să aibă niște criterii foarte clare, să poată argumenta prezența fiecări scriitor în categoria respectivă. Ar trebui să mai aibă și niște coaienorme, să nu se gîndească la prieteni, să nu ia în calcul că o să supere pe cineva (că nu vor putea fi toți foarte buni, importanți nici atît), să nu aibă nu știu ce interese de grup sau altă agendă (să vrea să placă unui anumit grup sau individ, să-l țină la respect pe autorul v, care nu face frumos etc.) și, mai ales, să nu scrie articolul pentru el (ca să obțină el oarecare statut, poziție, faimă, autoritate), ci pentru literatura română.
Un alt articol (studiu, eseu etc.) ar putea fi despre cei importanți. Eventual cu niște mențiuni de ce x, y, z sînt doar foarte buni și nu importanți. Cu o argumentare extinsă, coborîtă în mult-mai-concretul operei.
paladine, colentine, literine
Cred că cel mai fain o să fie cînd o să reușesc să nu mai fac nimic altceva decît să produc cărțile paladine, să scriu cărțile colentine și să citesc NUMAI cărți de literatură scrise de scriitori adevărați, care să-mi spună ceva prin scrisul lor (indiferent că proza va fi polițistă, SF, fantasy, de dragoste, de inimă albastră).
Nici culorile nu mai sînt ce-au fost…
Văd, de cîteva zile, în partea dreaptă a paginii de facebook, sloganul lui Remus Cernea: Think Big Vote Green.
Cum dracu’, în țara asta, votezi verde și iese roșu?!
Neam ales fără cratimă
Zicea cineva pe feisbuc că asta trebuia să facă PDL, să taie din administrație. Și atunci nu mai erau nevoiți să taie salariile.
Stai și te crucești. Și zici că logica românului e dusă pe pustii…
Apoi stai și te mai gîndești o dată și ajungi să zici așa: da, așa e! Că dacă dădeau afară 25% din administrație, ăilalți 75% rămași îi votau liniștiți și recunoscători că nu și-au pierdut slujbele, ba au mai rămas și cu lefurile întregi.
Pe cînd așa? Cum să te ierte vreunul dintre bugetari că le-ai tăiat salariile în ideea solidarității etc. Care solidaritate? Solidaritatea există numai întru a avea. A nu avea nu naște solidarități.
Comentarii recente: