Arhive categorie: Mirări

Insuportabila futilitate a italicelor

O copertă care îmi place tare mult

Diana Gabaldon, autoarea Călătoarea.

*

Am aflat că nu-i bine să fredonez cîntece de-ale Madonnei prin casă. Traumatizez motanii.

*

În The Penguin Complete Sherlock Holmes (2009), apare de 8 ori cuvîntul elementary, dar niciodată în formula Elementary, my dear (doctor) Watson. Ca să n-avem vorbe.

*

Da, știu, RomConul e o chestie de rahat la care unii țin neapărat să participe. Ba chiar se supără că anumite persoane nu sînt în sală să le asculte. Măi, măi!

*

Uninea Scriitorilor (USR) e o chestie prost întocmită, prost condusă. Prost întocmită pentru că nu există criterii numărabile pentru înscriere (aia cu valoarea nu e ceva palpabil, nu se poate proba, oricine, oricînd poate adună o gașcă de chflii care să jure că ești cel mai valoros scriitor din istorie), pentru că nici măcar filialele nu au nici o noimă (jumătate din membri sînt împățiți pe criterii geografice, jumătate pe criterii de gen – ori împărțim toată uniunea pe genuri, ori pe criterii geografice, caz în care Bucureștiul ar trebui să aibă șase filiale, cîte una pentru fiecare sector). Iar prost condusă… pentru că 90% din membri nu simt că există decît atunci cînd li se cere votul, pentru că nu există o uniune a scriitorilor, ci se încurajează găștile baronilor locali sau centrali.

*

Aciua sau aciui? Ddexonline dă aciuiaciuaaciuia. Așa că… o iau pe calea cea dreaptă – DOOM2 – chiar dacă tre să pun mîna pe 3 kile de hîrtie. E aciua.

E bine cît timp mai ai întrebări, cît mai ai îndoieli. Treaba devine periculoasă cînd începi să ai numai certitudini.

*

Cineva se întreba ce-a făcut Chifu ca să ajungă Scriitorul Anului (în loc să dea pe Google și să afle). Altcineva se întreba ce-o fi aia anti-utopie – tot în contextul Chifului (în loc să dea pe Google și să afle).

Prea mulți fac pe proștii. Și chiar ar fi păcat să prindă fix ziua aia cu ghinion. (Era un banc pe vremri: Culmea ghinionului – să faci pe prostul și să rămîi așa)

*

Mi se pare mie sau băieții ăia doi (Sișu și Puya) una zic și alta fumează?

Anunțuri

Șopîrla pierdută cu ochi verzi

Ianuariene:

Faină coperta asta:

coperta-cartea-oglinzilor_1

*

Numai mie îmi pare că Blogosfera SF&F a pierdut o lună – asta, ianuarie – alegînd să discute o carte pe care toți cei cinci bloggeri au găsit-o slabă (ca să nu zic proastă). Cui ajută asta? Hai, dacă apărea o cronică, două… mai ziceam. Dar cinci?! La sfîrșitul anului o să numărăm n cărți despre care ar fi meritat să se scrie, dar nu s-a scris pentru că în ianuarie (și în cine știe cîte alte luni)… a ieșit din pălărie un debut despre care nimeni nu știa animic. Poate ar trebui ca cei cinci bloggeri să stabilească niște criterii după care să aleagă cățile. Și să nu uite că vor scrie doar  despre 12 din cele 50-60 care vor apărea în acest an.

*

Din refuzuri, nu din acceptări şi compromisuri, se naşte măreţia. (Mircea Țuglea)

Cuvinte… ce din coadă au să sune. În nici un caz Words, words, words…

*

Am visat că mi-am pierdut șlapii. Și tot pierzîndu-i, a trecut ceva vreme pînă să-mi dau seama că am visat și că nu i-am pierdut, de fapt. Vestea cea mai bună mi-am dat-o însă cînd am realizat că, de fapt, eu nici nu am șlapi. A naibii treabă! Nici în vise să nu mai ai încredere!

tevalabrasov900w

*

Alta din categoria NUMANUMA: numai mie îmi displac cărțile fraților Strugațki? Nu pot, măi frate, să citesc, n-am organ pentru ele, nu-mi spun nimic, parcă văd o brigadă artistică din anii ’60 pe scenă. Umor de tovarăși, șopîrle… zău, mi-a trecut de lucrurile astea. Ultimul recital de șopîrle la care am rezonat a fost Hamletul lui Caramitru văzut în ’87 la Bulandra. SF-ul satiric mă lasă rece.

*

Chirovici: http://www.evz.ro/uluitoarea-poveste-de-succes-a-unui-scriitor-roman-e-chirovici.html

Și apropo de scritorii noștri care au dat lovitura: poate să-mi spună cineva de ce pe site-ul Trident Media Group nu se pomenește o virgulă măcar că au semnat cu Bergler? Și de ce singura sursă pentru știrea răspîndită în presa românescă despre succesul internațional al Bibliei pierdute e o declarație a lui Bergler?

Iaca poze de pe site-uri. Chirovici:

pfd-chirovici

(cu pagina de autor http://www.petersfraserdunlop.com/clients/eugen-o-chirovici/)

Bergler:

trident-bergler

*

Umblă pe net un material cum că ochii verzi sînt foarte rari. Ar fi trebuit să-mi dau seama de asta cînd cu facerea pașapoartelor. De fiecare dată le spun că-i am verzi și de fiecare dată, cînd îmi scot pașaportul, văd în el că scrie că-i am albaștri. Or fi știind ei, că de-aia-s poliție, nu? Deși să dea dracu dacă nu-i am albaștri decît marțea și joia! Decît am zis!

(mai am)

 

Traduttore, traduttore!

În Locus online:

westfahl-locusIt seems to be the new pattern for Hollywood success: write a young adult novel about an apocalyptic future society wherein likable teenagers are oppressed by evil adults, ostensibly for some noble purpose; stretch the story out into (at least) a trilogy; sell the rights to film producers anxious to exploit a pre-sold property, designed to appeal to a coveted target audience, that requires no expensive stars; and achieve fame and fortune from the resulting three (or four) popular movies based on your work. (A Divergent Hunger Maze Game: A Review of The 5th Wave, by Gary Westfahl)

Același text, apărut în revista Fantastica, nr.1/2016 (traducere semnată Adriana Mareș)

Westfahl in Fantastica„Care e noul model de „succesuri” la Hollywood ?

Scrie un roman destinat „tinerilor adulți” despre o viitoare societate apocaliptică în care simpatici și prostuți infantili sunt oprimați aparent pentru un scop nobil de către niște adulți răi; întinde cât poți pelteaua, cel puțin pentru o trilogie; dacă reușești să te scremi și să excreți o hexalogie e cu atât mai bine;

Vinde drepturile capodoperei samsarilor care salivează la gîndul de a exploata o marfă  pre-vândută, concepută să fie consumată de un râvnit public țintă, producțiune care nu necesită investirea de onorarii exorbitante pentru staruri faimoase;

Obține rapid faimă și avere din cele trei sau patru filme populare bazate pe sclipitoarea ta ejaculare.” – Gary Westfahl  („The 5th Wave : A Divergent Hunger Maze Game”)

Notă: Titlul însemnării nu este Traduttor, traditore. Ca să n-avem vorbe.

Tristeți de primăvară

Sînt așa, puțin cam trist. Tineri scriitori care au fost debutați de o editură se întrec acum în a populariza lansările de la Final Frontier ale unei alte edituri. Nu-i nimic rău în asta. Dar chiar să nu pomenească deloc și de lansările editurii care i-a publicat prima dată pe hîrtie?

Eu înțeleg că oamenii se gîndesc mai ales la viitor, încearcă să-și aranjeze ploile canalizîndu-și speranțele spre ce cred ei că e mai bun, mai profesionist. Dar parcă un gînd bun și pentru cei care le-au deschis ușile… nu? Așa ar fi frumos.

Nu e prima oară cînd mi se întîmplă și am avut parte și de mult mai nasol de-atît. Dar zic și eu. Încep să mă gîndesc tot mai serios la ce ar fi bine să fac de acum înainte. Sau, mai ales, la ce ar fi bine să nu mai fac.

Hai, mai bine, să mă gîndesc la ceva mișto.

Ona-Sodertalje-850hOna-Stockholm2012-850h

Povestea leului

Dacă treci zi de zi pe lîngă un om nevoiaș și îi dai de fiecare dată un eu, iar după doi-trei ani, într-o zi, nu-i mai dai, e normal ca omul să te înjure? E normal ca toată strada să țipe la tine că ești un neorocit, că l-ai lăsat pe bietul om fără leul zilnic? E normal să rămîi în amintirea lumii drept ăla care l-ai lăsat fără un ban și nu ăla care i-ai asigurat acel ban ani de zile?

Seria Hainish, de Ursula K. Le Guin

Nemira a anunțat în curs de apariție Mîna stîngă a întunericului, de Ursula K. Le Guin.

Presupun că o să apară toată seria, nu? 8 cărți. Că, altfel, ar fi prea…

Ursula K LeGuin - Mina stinga a intunericului (Nemira, 2014)

Iaca seria completă, ca să știm la ce ne așteptăm:

Planet of Exile (1966)
Rocannon’s World (1966)
City of Illusions (1967)
The Left Hand of Darkness (1969)
The Dispossessed (1974)
The Word for World Is Forest (1976)
Four Ways to Forgiveness (1995)
The Telling (2000)

 

Timpul perfect

„- Tot mai ești în poliție? mă întrebă.
– Sigur, am zis.”

E ceva în neregulă aici, cu timpurile verbale, sau am eu o problemă?
Încă un exemplu, din alt text:

„M-am ridicat în coate.
– Voi fi scurt, urmă Chambers.”

E OK ca atunci cînd ai o narațiune la pers. I să folosești perfectul compus pentru acțiunile personajului narator și perfectul simplu pentru acțiunile celorlalte personaje? N-ar trebui să fie totul la perfectul compus?

Mirări de toamnă

1. Cam care ar fi probabilitatea ca în România să fie 3 (TREI) festivaluri de literatură importante (București, Timișoara și, începînd din acest an, Iași) și două dintre ele să se desfășoare în același timp?

Ce e în neregulă cu asta?

Timișoara:

FILTM

Iași:

FILIT

Avem o bubă, nu? Mama, buba!

2. Și că tot veni vorba de FILIT (tare faină-i chestia aia cu Can you FILIT?), în program, sîmbătă este un eveniment dedicat literaturii SF:

10.00 – 14.00, Galeriile Pod Pogor

Science-fiction în România, vernisaj și colocviu

Organizat de Muzeul Literaturii ROmâne Iași, în colaborare cu Bublioteca Județeană Iași, moderat de George Ceaușu.

Nu tu participanți, nu tu invitați.

O avea dreptate Nicolae Manolescu (sau cineva insistă să aranjeze lucrurile astfel încît să pară că dom profesor are dreptate) cînd afirmă că literatura SF în Romînia a cam dispărut. Că despre ce literatură vorbim, dacă nu e nici un scriitor invitat? Nu există literatură fără scriitori, nu sînt scriitori SF invitați, deci, simplu, nu există literatură SF în România. Dar avem colcviu despre ea.

Mă mir de toamnă.

3. Și dacă tot am vorbit de adunare și colcviu despre literatura SF românească, să mă mai mir o dată.

Anul trecut s-a anunțat că în 2013 Convenția Națională de F&SF va fi la Iași. Cînd cu FILIT, apăruse ideea (excelentă!) de a integra RomConul în FILIT – nu-mi amintesc ca o altă convenție SF să fi fost parte a unei manifestări culturale românești.

Am aflat că nu s-a dorit. RomConul va avea loc la Iași, cum s-a stabilit, dar peste vreo două săptămîni. Acuma ce să cred? Că oamenii chiar nu vor să amestece sefeul cu literatura… Și-atunci de ce ne mai mirăm că nici literatura nu se amestecă cu el? Pînă la urmă, dragoste cu sila chiar nu se poate, iar sindromul Stockholm… mai bine să nu vorbim de Stockholm, că joacă în altă ligă.

Am auzit că cineva ar fi spus că ideea de RomCon în FILIT ar fi fost avansată prea tîrziu, măcar cu o lună înaite dacă s-ar fi pus problema… Deocamdată nu știu să se fi anunțat vreun program al RomConului – deduc că el nici nu exisră, că încă se încropește… Deci de ce era nevoie de o lună?

Altcineva spunea că „ROMCON, ce-o fi el, ar fi o sectiune a FILIT-ului, si chiar mai putin de-atat, ceea ce sigur n-ar fi un ROMCON”. Adică de ce să fim o parte din ceva măreț, cînd putem să fim un întreg minuscul?

Mă mir și eu. Așa, de toamnă.

 

%d blogeri au apreciat asta: