Arhive categorie: La Ponei

You are always on my mind…

Poți să tînjești după un timp care n-a fost, dar ar fi putut să fie? Poți, sigur că poți. Ce era așa mare problemă să te fi cunoscut măcar cu un an mai devreme? Îți dai seama?! Un an, adică 365 de zile. Atunci. Cînd zilele erau mai lungi și nopțile erau mai lungi și serile și cearșafurile și ferestrele fără perdele care dădeau în stradă, iar noi eram atît de ocupați cu noi, că uitam mereu că sîntem la parter și n-avem perdele și… și… 365 de zile?! Ia să vedem: 365 înmulțit cu cîți centimetri de pupat… Văleu! Dacă mai fac o dată socoteala o să chem poliția dup-aia. Săriiiți, mi-au furat viațaaa, m-au lăsat în curu gol și doi pupiiici! Frak!
Știu că e cam country. Dar…
Știu că acum ești la doi metri de mine, pe divan. Dar…
You are always on my mind… 🙂
En gammal klassiker i ny version – cum zice cineva pe-acolo.

Pistruiata din Sigtuna

24 iulie 2015 sigtuna ona 1200w

O să urmeze o însemnare cu poze din Suedia, de astă-vară.

Sandale în nisip

Și dacă tot ce-am fost odat

Frumoși la suflet și la chip

Nu va rămîne mîni decît

Urma sandalei în nisip

Iar oamenii nu vor mai ști

Uituci cum sînt ei din născare

Dacă e urma de venit

Ori dacă e cea de plecare?

IOKU inele800w

Il sole e l’altre stelle

Ioku și Iaku fără inele

Ioku-si-Iaku-fara-inele

Dacă vă mai amintiți, cu ceva vreme în urmă am pus o însemnare „cu inele”. Și poza era asta:

Ioku inele și Iaku inele jucăm pătrățele

Ioku inele și Iaku inele jucăm pătrățele

With or Without You

Sometimes there’s so much beauty in the world, I feel like I can’t take it, and my heart is just going to cave in.

 

În fiecare zi descoperim cîte ceva care ne strigă în față că viața-i frumoasă, frumoasă, frumoasă…

Train – Hey, Soul Sister

Un cîntecel vesel pentru știu-eu-cine.

Bosquito – Două mîini

O categorie nouă: Nostalghia.

Şi începem cu asta (lăsaţi versurile tîmpe – chestia aia cu „fericire în schimb am să-ţi dau“ e antologică). Dar e ceva în clipu’ ăsta care… Că dacă ar fi doar de auzit nu mi-ar spune mare lucru. Dar de văzut şi auzit…
Cîndva eram topit după el. Sau după ea?
Deci da?

Later edit: Ei, clipu’ ăsta intră, de fapt, la altă categorie, La Ponei. Dar e bun şi pentru început de Nostalghia.

%d blogeri au apreciat: