Doar nu ne așteptăm ca toți cîntăreții să se poată exprima și prin mișcările trupului. Uite un caz:

Almanahul Anticipația 2016, cea mai faină copertă din seria nouă a almanahului.

Mă întreb totuși ce rost mai are almanahul în anii ăștia? Pe vremuri Almanahul Anticipația era o comoară pentru că acolo găseam povestiri străine – pe care nu le găseam nicăieri în altă parte (doar în cele cîteva antologii, foarte puține), apăreau liste cu premiile Hugo și Nebula (nu prea aveai unde le vedea, nici nu aveai de unde să știi de ele), mai citeai și cîte un articol, două despre SF. Nu existau reviste care să-ți furnizeze toate astea, nu existau cărți/antologii cu povestiri, nici de-ale străinilor, nici de-ale românilor. Dar acum?!

Dacă se vinde într-un tiraj mulțumitor, e o minune din partea unui public la care antologiile nu au un atît de mare succes. Dacă nu se vinde chiar bine, e o minune din partea editurii, că încă îl mai scoate.

*

Ce Michelangelo, ce Sixtina, iaca Secția 14. Cu antologiile în fundal. Purtători de degete: Andrei Duduman și Mihai Alexandru Dincă. Ceilalți: Valentin Goran, Georgian Enuță și Adrian Poenaru.

Și că tot am vorbit de Secția 14, o poză de la lansarea antologiei Eroi fără voie (Millennium Boooks, 2015):

cu Alexandru Orbescu, Valentin Goran, Mihai Octavian Giulvezan, Maria Bumbar, Cezarina Nicolae, Adrian Răducan, Alexandra Medaru, Andrei Duduman și Emil Duhnea. Ca să știți unde se vor duce premiile SF&F în următorii ani.

*

Alte lansări se apropie (că doar vine Gaudeamus peste noi):

Marian Coman – Haiganu. Fluviul șoaptelor.

Şi coperta:

*

E foarte frumos că cei de la Final Chapter a pun numele traducătoarei, Ana-Veronica Mircea, pe banner. Şi mai frumos era dacă i l-ar fi pus şi pe coperta cărţii.

Coperta:

*

Rămînem la cărţi. O nouă ediţie, o nouă traducere din Colonelului nu are cine să-i scrie, de Gabriel Garcia Marquez a apărut de curînd la RAO (traducere de Alexandru Calciu). Prima ediție a nuvelei lui Marquez a apărut la noi în 1967, la Editura pentru Literatură Universală (traducere de Alexandru Samharadze, copertă de Done Stan).

*

Două tăntici faine: Efva şi Eva. Una este designer de bijuterii (Efva Attling), cealaltă e cîntăreaţă (Eva Dahlgren).

Şi să închei tot cu mişcare. Braşov, Transwingvania, 2015.