Nemira 2022

Cărți în curs de pregătire pentru 2022
În imprintul ARMADA, vă vom aștepta cu o altă serie de Andrzej Sapkowski, scriitorul polonez care v-a făcut cunoștință cu faimosul WITCHER. Primul volum va fi publicat chiar în prima lună a anului, Turnul nebunilor. De la maestrul Stephen King vă facem bucuria de a publica Cujo, de a reedita Sub Dom, dar și de a publica două titluri noi: If it bleeds, pe care știm că îl așteptați de ceva timp. În toamnă vom avea și Fairy Tale, cel mai nou roman de maestru, în curs de apariție la nivel internațional.
O să vă bucurați și de un nou SF de Kim Stanley Robinson, The Ministry for the Future, dar și We are sattelites, de Sarah Pinsker, roman care acum la final de an a luat Hugo pentru proză scurtă. Pentru toți fanii seriei Dune și cititorii care vor să rămână cât mai mult timp în universul început de Frank Herbert, urmează să începem trilogia Legendele Dunei, de Brian Herbert. Pasionații de thrillere psihologice se vor bucura să afle că le pregătim un nou roman de la C.J. Tudor, Burning girls. Vom continua mai multe serii îndrăgite, precum The last Graduate, de Naomi Novik, sau The Fated Sky, de Mary Robinette Kowal, dar și Valurile liniștesc vântul, de Frații Strugatki sau Lumii îi spuneau pădure, de Ursula K. Le Guin.
Pentru partea de thriller pregătim câteva surprize și page turners captivante: Sanatoriul, de Sarah Pearse, considerat un „Shining cu hotelul plin de oameni” de către cititori, Mother in law, de Sally Hepworth, declarată cea mai bună carte din 2020 pentru Bustle, Cosmopolitan, Woman’s Day și Refinery29; de asemenea, autoarea hitului Ceva în apă, Catherine Steadman, revine cu o nouă poveste încurcată și fermecătoare în Dissapearing act. Iar în toamnă vom răspunde împreună la întrebarea: Cine e Maud Dixon, prin romanul semnat de Alexandra Andrews, un soi de „Talentaul domn Ripley” în lumea editorială.
În colecția de romance & historial fiction Damen Tango, promitem să vă aducem povești de care să vă îndrăgostiți și care să rămână lipite de inimile voastre. Continuăm seria de romane care au în centru o personalitate istorică foarte îndrăgită. începută cu Mademoiselle Coco și parfumul iubirii, cu Frida Kahlo și Edith Piaf. De asemenea, vom continua povestea romanului Artista Henna și vom afla mai multe despre Lakshmi, cu The Secret Keeper of Jaipur. Rebecca Serle revine cu romanul perfect de citit vara care vine (pe Coasta Amalfitană, unde altundeva?), One Italian Summer, dar și Josie Silver cu o poveste heartwarming și șarmantă (așa cum ne-a obișnuit deja prin O zi de decembrie), One Night on the Island, precum și Louise Fein (autoarea bestseller-ului Fiica Reichului), cu The Hidden Child, povestea unui secret teribil și rușinos – cât de departe sunt dispuși oamenii să meargă pentru a-și proteja viața fermecată – chiar dacă asta înseamnă să-și abandoneze copilul unei soarte îngrozitoare?
În colecția de literatură străină Babel vom avea numeroase noutăți mult îndrăgite la nivel internațional și premiate, precum:
Situl, de John Preston, romanul care stă la baza filmului Netflix cu Carey Muligan și Ralph Fiennes, despre povestea fascinantă, inspirată din realitate, a unei comori anglo-saxone descoperite pe un domeniu englezesc. Mrs England, de Stacey Halls, un roman amplasat în peisajul atmosferic din West Yorkshire, care demonstrează că autoarea este una dintre cele mai convingătoare povestitoare noi din vremurile noastre. Avem vești frumoase și pentru cititorii care au îndrăgit Pachinko, pentru că urmează să publicăm un nou roman de Min Jin Lee, Free Food for Millionaires, dar și pentru cei care au citit Un gentleman la Moscova de Amor Towles – îi vor recunoaște stilul inconfundabil al scriitorului în romanul Lincoln Highway. Avem pentru voi un roman istoric din frumoasa Italie, care o să vă aducă aminte de Downtown Abbey sau The Crown: Hotel Portofino, de J.P. O’Connell. Continuăm seria de mituri cu Lion’s Honey: The Myth of Samson, de David Grossman, despre mitul lui Samson, unul dintre cele mai furtunoase, carismatice și pline de culoare personaje din Biblia ebraică, dar și Weight, de Jeanette Winterson, despre mitul lui Atlas și Hercule. Nu în ultimul rând, un roman despre unirea interzisă dintre doi tineri înrobiți într-o plantație Deep South, dar și despre refugiul pe care îl găsesc unul în celălalt și o trădare care le amenință existența – The prophets, de Robert Jones Jr.
Pentru iubitorii de nonficțiune pregătim în 2022 surprize de neratat.
În imprintul Orion apar câteva eseuri care pot schimba vieți: Misterul regelui. Despre scris, de Stephen King, un tur de forță despre viață și meșteșugul de a scrie, Genele materne, de Abigail Tucker: un eseu despre biologia și psihologia din spatele instinctului matern și The musical Human, de Michael Spitzer, cartea din care veți afla cum ne-a modelat muzica viața și societatea de-a lungul secolelor. Seria de auto- și biografii continuă cu figuri publice care modelează societatea în care trăim: The Truths We Hold. An American Journey, o declarație de credință semnată de vice președintele SUA Kamala Harris, The Queen, de Matthew Dennison și incredibila poveste Born a Crime. Stories From a South African Childhood a lui Trevor Noah. Iar pentru toamnă pregătim un nou memoir inspirațional: The Mountain is you: Transforming self sabotage into self mastery, de Brianna Wiest.
Așa cum v-am obișnuit, în colecția Yorick de arte ale spectacolului aducem cărți despre artiști care au schimbat lumea și domeniul lor artistic, iar în 2022 îi veți descoperi pe regizorul Ingmar Bergman, cântăreața Edith Piaf, trupa Beatles și inegalabilul „prieten” Mathew Perry, care scrie pentru prima dată despre aventurile pe platourile de filmare de la Friends, dar și despre partea întunecată a celebrității.
La n’autor, 2022 se va deschide cu o revenire mult așteptată: Bogdan Munteanu, autorul volumului Ai uitat să râzi, va publica primul său roman. O carte care-l are în centru pe Ciprian, un bărbat a cărui călătorie în sine, în trecut, în familie și în(tre) ceilalți e o încercare de acceptare a vieții cu o boală tabu: epilepsia. O poveste contemporană cu miez, cu umor și fără încrâncenare.
Îi vor urma alte reveniri splendide – titluri noi de Goran Mrakić, Florin Chirculescu, Liviu Ornea, Horea Sibișteanu ș.a. –, dar și debuturi foarte faine – cum ar fi cel al lui Cătălin Ceaușoglu.
(Comunicat Nemira)
2022 – 3

Iată urarea noastră pentru toţi prietenii editurilor Trei, Pandora M și Lifestyle Publishing: 2022 să vă aducă multe momente de relaxare în care să vă bucurați de lecturi extraordinare! Pentru că v-am pregătit multe cărți interesante!Anul începe cu titluri mult așteptate de cititorii români, precum Glasul sângelui, de Robert Galbraith (cel mai recent volum din seria Cormoran Strike, Fiction Connection, Trei), Legea lupilor, de Leigh Bardugo (ultimul volum din duologia Regele cicatricilor, Young Fiction Connection, Trei), Ia-mă cu tine când pleci, de Jennifer Niven și David Levithan (Young Fiction Connection, Trei), Eiffel, de Nicolas d’Estienne d’Orves – povestea unei mari iubiri și a unei legende (Fiction Connection, Trei) Descătușat, de E.L. James (Cincizeci de umbre întunecate versiunea lui Christian, Eroscop), alături de alte bestsellere internaționale precum Curajul să-ți pese, de Christie Watson (Fiction Connection Memoir, Trei), Viața. Marea istorie, de Juan Luis Arsuaga (În afara colecțiilor, Trei), Istoria serviciilor secrete, de Cristopher Andrew (Istorie, Trei) sau Istoria filofosiei, de A.C. Grayling. Apreciații autori de thrillere și cărți polițiste – Jo Nesbø, Yrsa Sigudardóttir, M. J. Arlidge, David Lagercrantz, Robert Bryndza – revin la Editura Trei în 2022, cu volume noi, de care nu vă veți putea dezlipi.Cititorii pasionați de psihologie și dezvoltare personală se vor bucura la acest început de an de câteva titluri importante: Psihologia sportului de performanță, de Mihai Epuran, Irina Holdevici, Florentina Tonița (Psihologie – Psihoterapie, Trei) – un tratat cuprinzător, bine documentat, cu o importantă componentă practică, tehnică, util tuturor specialiștilor în domeniu; Arta adaptării celor inadaptați, de Ty Tashiro (Psihologie practică, Trei), Diavolul pe care-l cunoști, de Dr. Gwen Adshead și Eileen Horne (Psihologia pentru toți, Trei); Psihologia maternității, de Monique Bydlowski (Psihologie – Psihoterapie, Trei), care încearcă să răspundă celor mai delicate întrebări ale femeilor care așteaptă un copil.Raftul autorilor români va adăuga două titluri care cu siguranță vor cuceri multe inimi.
După succesul la public înregistrat cu volumele Vina, Măștile fricii și Purgatoriul îngerilor, Camelia Cavadia abordează o nouă formulă narativă în volumul Sufletul lumii. Iar Olimpia Melinte, celebra actriță pe care o iubiți datorită numeroaselor sale roluri în filme și seriale, debutează editorial cu volumul Serion Pantalon în Țara Amintirilor, o minunată poveste despre copilărie, familie și aducere aminte, care va apărea în colecția PanDA de la Pandora M.Deja consacrata Anansi. World Fiction de la Pandora M se va îmbogăți la acest început de an cu câteva titluri esențiale și așteptate de cititorii fideli ai colecției: Franz Kafka – Scrisori către Felice (Anansi Clasic), Michel Tournier – Meteorii (Anansi Clasic), Kevin Barry – Vaporul de noapte spre Tanger (Anansi Contemporan).
Pandora M le aduce cititorilor juniori, în colecția Literati, o poveste excepțională semnată de celebrul Michael Morpurgo: Aventura lui Billy și a puilor de vulpe. Cei mici se vor putea bucura de două povești frumoase, cu ilustrații minunate: Ursul și murmurul vântului de Marianne Dubuc și Prin ochii tăi. Un dar de la copilul meu de Ainsley Earhardt, ambele în colecția PanDA, de la Pandora M.După apariția în ultimele zile ale anului 2021 a biografiei Will, scrisă de starul hollywoodian Will Smith împreună cu nu mai puțin celebrul scriitor Mark Manson, Lifestyle Publishing vă mai propune la început de an câteva titluri inspiraționale remarcabile: High Five Habit. E timpul să te bucuri de tine, de Mel Robbins, În contradicție. De ce ne despart neînțelegerile și cum ne pot apropia, de Ian Leslie și Îmbunătățește-ți dispoziția, de Olivia Remes.

(Comunicat Editura Trei) |
Anansi. World Fiction. Bogdan-Alexandru Stănescu. Pandora M.
Și eu tot aștept ca una dintre marile noastre edituri să înceapă să pună numele traducătorilor pe copertă.

Liviu Szoke despre Pandemicon
Azi a apărut prima cronică la antologia Pandemicon (Crime Scene Press, 2020). Liviu Szoke, pe blogul Biblioteca lui Liviu.
Fragmentul despre povestirea mea:
Cel mai fin gândit caz este cel imaginat de Michael Haulică în genial intitulata povestire „Ea vine o dată, ea pleacă pe rând”. Cum să comiți o crimă și să te debarasezi de cadavru în plină pandemie și stare de urgență, într-un loc în care toți locatarii știu tot ce mișcă, cine intră, cine iese și la ce oră, cine ce face și cu cine, și nu poți ieși afară din casă decât pentru a merge la serviciu sau pentru a face cumpărături de strictă necesitate? Cu toate astea, cineva izbutește să comită crima aparent perfectă. Nițel străvezie mi s-a părut motivația criminalului, dar na, se spune că dragostea e oarbă, nu?, și ce nu face omul cuprins de gelozie?
Autorii cuprinși în antologie: Stelian Țurlea, George Arion, Michael Haulică, Eugen Cristea, Ovidiu Pecican & Amalia Lumei, Petre Crăciun, Caius Dobrescu, Adrian Onciu, Gabriel Brănescu, Alexandru Arion, Mircea Pricăjan, Oana Stoica-Mujea, George Arion Jr., Mihnea Arion.
Cronica integrală aici: Lecturi 245: *** – Pandemicon. Povestiri pentru sfârșitul lumii
Pandemicon – antologie de George Arion la Crime Scene Press
Cea mai recentă povestire polițistă pe care am scris-o a apărut în noua antologie editată de George Arion pentru Crime Scene Press: „Pandemicon”.
În cuprins, povestiri de: Stelian Țurlea, George Arion, Michael Haulică, Eugen Cristea, Ovidiu Pecican, Amalia Lumei, Petre Crăciun, Caius Dobrescu, Adrian Onciu, Gabriel Branescu, Alex Arion, Mircea Pricăjan, Oana Stoica-Mujea, George Arion Jr., Mihnea Arion.
Se poate comanda pe site-ul editurii în format hardcover și/sau paperback: http://crimescenepress.ro/produs/pandemicon/
Eroii. Muritori şi monştri, căutări şi aventuri de Stephen Fry
În această continuare a bestsellerului Mythos, Stephen Fry spune poveștile spectaculoase și amuzante, tragice și atemporale ale grecilor care s-au încumetat în cele mai îndrăznețe și mai palpitante aventuri, care au scăpat cu bine din primejdii nemaiîntâlnite și i-au păcălit cu măiestrie pe zeii vicleni și răzbunători. „Nu e nevoie să fi citit Mythos ca să parcurgeţi această carte — şi să vă bucuraţi, sper, de ea —, fiindcă veţi avea o mulţime de note de subsol care vă vor trimite, menționând unde e cazul și paginile exacte, la poveştile, personajele şi evenimentele mitologice care pot fi găsite acolo în relatări amănunţite. Poate că vor exista şi oameni care vor simţi că li se distrage atenţia, însă mi s-a spus că multor cititori le-au plăcut notele de subsol din volumul anterior, aşa că trag nădejde că le veţi parcurge cu plăcere când şi cum veţi dori”, spune Stephen Fry.
Alăturați-vă lui Iason la bordul corabiei Argo și porniți cu el în căutarea Lânii de Aur. Urmăriți-o pe Atalanta cea crescută de urși cum aleargă mai repede decât toți bărbații, înainte de-a fi păcălită cu trei mere de aur. Însoțiți-l pe Heracle de-a lungul celor douăsprezece munci ale sale și admirați-l pe vicleanul Oedip cum dezleagă enigma Sfinxului.
„O lectură încântătoare. Stilul însufleţit al cărţii denotă pasiunea de-o viaţă a lui Fry pentru miturile greceşti.“ – The Independent
„Cea mai bună carte a lui Fry de la superbul său roman de debut. Şi amuzantă, şi edificatoare — nici nu poţi pretinde mai mult.“ – The Telegraph
„Fry vădeşte o enormă erudiţie şi o pasiune autentică pentru mitologie.“ – The Mail on Sunday
„Aducând la viaţă zeii, monştrii şi eroii Greciei antice, Fry relatează poveştile lor uluitoare pentru cititorul modern.“ – Express and Star
„Exuberantă şi plină de umor. O repovestire elegantă a miturilor Greciei.“ – The Times
„Repovestirile lui Fry sunt vii, distractive şi fermecătoare.“ – The Guardian
Plină de urmăriri palpitante și labirinturi stranii, de ghicitori imposibile și monștri care îți îngheață sângele în vine, de gesturi de lașitate josnică și de curaj veritabil, Eroii este povestea lucrurilor — bune și rele — de care noi, muritorii, suntem cu adevărat în stare.
„Ştiu cât de derutante pot fi numele şi denumirile greceşti pentru unii — toate acele y-uri, k-uri şi ph-uri. Unde a fost posibil, am sugerat cea mai simplă metodă de pronunţare pentru gurile noastre contemporane. Grecii de azi vor fi uimiţi de ceea ce facem cu numele lor minunate, iar cititorii germani, francezi, americani şi alţii — care au abordări specifice referitoare la grecii antici — se vor minuna în faţa anumitor sugestii ale mele. Însă doar asta sunt, sugestii… indiferent dacă veţi spune Oedip sau Edip, Epidaurus sau Epidaur, Filoctet sau Filoctetes, personajele şi poveştile rămân aceleaşi”, a adăugat Fry.
În Eroii, zeii încă sunt foarte prezenţi, favorizând, defavorizând, dirijând şi deranjând, însă darul focului adus de Prometeu a dat posibilitatea omenirii să-şi vadă singură de treburi, să-şi construiască oraşe-state, regate şi dinastii distincte.
Epoca de Aur s-a transformat într-o Epocă a Eroilor — bărbaţi şi femei care-şi iau destinele în propriile mâini, care-şi folosesc însuşirile umane numite curaj, viclenie, ambiţie, rapiditate şi forţă ca să înfăptuiască lucruri extraordinare, să înfrângă monştri cumpliţi şi să întemeieze mari culturi care schimbă lumea.
Omenirea îşi vede de rostul ei: căutarea, truda, trăitul, iubitul şi muritul într-o lume încă populată de nimfe, fauni, satiri şi alte spirite mai mult sau mai puţin binevoitoare ale mărilor, râurilor, munţilor, luncilor, pădurilor şi câmpiilor, dar care abundă de asemenea în şerpi şi balauri — mulţi dintre ei sunt urmaşi ai primordialei Gaia, zeiţa pământului, şi ai lui Tartar, zeul adâncimilor subpământene. Odraslele lor, monstruoşii Echidna şi Typhon, au dat naştere unei sumedenii de creaturi veninoase şi mutante, care distrug pământurile şi oceanele pe care oamenii încearcă să le îmblânzească. Ca să supravieţuiască într-o asemenea lume, muritorii au simţit nevoia să-i implore pe zei şi să li se supună, să le aducă jertfe şi să-i măgulească prin laude şi rugăciuni. Numai că unii bărbaţi şi femei încep să se sprijine pe propriile lor resurse de tărie şi inteligenţă. Sunt bărbaţii şi femeile care — cu sau fără ajutorul zeilor — vor îndrăzni să facă lumea sigură, pentru ca fiinţele omeneşti să înflorească. Sunt eroii.
“Poveștile grecești vorbesc despre noi și despre fiecare aspect al vieții noatre: ambiția, lăcomia, sfârșitul nostru, dar și despre ce este glorios, curajos și adevărat despre noi. Ele reflectă mult ceea ce înseamnă să fii om: efortul, aspirația și căderea. Toată lumea cunoaște povestea lui Dedal și Icar. Dedal, celebrul arhitect, reușește să confecționeze două perechi de aripi din pene și ceară, cu care să poată zbura și să evadeze din labirintul în care a fost închis împreună cu fiul său Icar. Dedal și-a instruit fiul să nu zboare nici prea jos, prea aproape de mare, pentru că penele s-ar îmbiba în apă și ar fi tras în jos, nici prea sus, prea aproape de soare, care va topi ceara. Icar, fascinat de frumusețea zborului și a înălțimilor, se apropie prea mult de soare și evident se prăbușește. Aceasta este o imagine relevantă pentru toți tinerii înfierbântați, exaltați, care încearcă prea tare și sfârșesc prin a eșua. Și poveștile grecești sunt pline de astfel de exemple, pentru că ei au încercat din greu de-a lungul istorie”, a precizat autorul.
Stephen Fry este scriitor, actor, dramaturg, prezentator de televiziune, jurnalist și regizor multipremiat. A scris patru romane de succes — The Star’s Tennis Balls, Making History, The Hippopotamus și The Liar —, precum și trei volume autobiografice: Moab is My Washpot, The Fry Chronicles și More Fool Me. Cartea lui despre forma poetică The Ode Less Travelled este folosită în şcoli şi licee ca manual de versificaţie.
“Pentru mine, scrisul este similar cu realizarea unei sculpuri. Nu iei o bucățică mică de lut și faci un deget și apoi mai faci unul și îl pui alături de primul și apoi încă unul și tot așa. Iei o mare masă de lut și începi să o modelezi ușor, cu ambele mâini, și să îi dai forma unei ființe umane. Apoi, când ajungi la degete, te ocupi de detalii din ce în ce mai profund. Așa este scrisul pentru mine cel puțin. Trebuie să ai enorm de mult text scris, așa că scriu cât de mult pot, apoi revin și încerc să îi dau cea mai bună formă. Iubesc acest proces de creație, este epuizant pentru că presupune muncă asiduă, dar când termini este fantastic.” – Stephen Fry
A devenit faimos alături de Hugh Laurie în serialul de comedie A Bit of Fry and Laurie (pentru care au și scris împreună scenariul), apoi a jucat, printre altele, în Wilde și V for Vendetta. De asemenea, a înregistrat sub formă de audiobook-uri toate volumele seriei Harry Potter.
Fascinat de legendele grecești încă din copilărie, Stephen Fry a publicat în 2017 volumul Mythos. Miturile Greciei repovestite (Trei, 2019), urmat de Eroii. Muritori şi monştri, căutări şi aventuri, iar în această toamnă va apărea cartea care închide această trilogie Troy: Our Greatest Story Retold.
“De ce sunt așa pasionat de Grecia Antică? Nu cred în ceea ce numim excepționalismul grecilor, nu cred că grecii sunt genetic în vreun fel mai măreți decât alte specii, de exemplu mai măreți decât britanicii din secolul al XIX-lea când eram un imperiu. Dar a existat o perioadă în istorie când această parte a lumii s-a aflat în «lumina reflectoarelor». Grecii au fost primii oameni care au gândit că trebuie să încerce să fie mai buni decât părinții lor, adică au crezut în progres. Nu există evidențe că cineva înaintea lor a încercat asta. Marea civilizație egipteană practic în 3000 de ani nu s-a schimbat deloc. Eu sau dumneavoastră putem merge să vizităm un templu egiptean, apoi un altul și constatăm că sunt aproape identice și apoi aflăm că au fost construite la diferență de 2000 de ani. Mi se pare incredibil. Pare că spune «acesta este modul nostru de viață și nu există niciun motiv să-l schimbăm». Pe când grecii au simțit nevoia schimbării”, a mai spus Stephen Fry.
(comunicat Editura Trei)
Obiecte ascutite – serial
Romanul Obiecte ascuțite, de Gillian Flynn, va fi un serial în 8 episoade (primul episod va fi difuzat pe 8 iulie). În rolul principal: Amy Adams.
Romanul a apărut și în limba română: la Tritonic (2007, 2008, traducere de Raluca Ștefan) și la Trei (2015, traducere de Bogdan Perdivară).
Trailer:
Brent Weeks

Orbit scoate un debutant cu trei cărți (oct, nov și dec 2008). Cum îi găsește, dom’le?
Critica precoitală și ignorarea fușteiului de sus
Note din fișierul Ianuarie 2017:
Critica de răzbunare și critica precoitală – două ramuri ale criticii de azi, de ieri, dintotdeauna.
*
Întrebare și răspuns:
Sunt cărți care, în comparație cu altele mult mai bune, nu-și merită succesul. De ce credeți totuși că devin foarte cunoscute?
„Bun” sau „rău” sunt termeni relativi în artă, inclusiv în literatură, care țin de gustul fiecăruia. Sigur, există succes de piață și succes de critică, uneori cele două nu merg mînă-n mînă. (E.O. Chirovici)
Unii care vorbesc de sus despre valoare (evident valoare e „ce-mi place mie”) și alții care au umblat prin lume, au văzut ce și cum, au înțeles că nimeni nu e buricul pămîntului, că toți trebuie să-și facă treaba lăsîndu-i și pe ceilalți să și-o facă pe-a lor.
Și tot din acel interviu, despre creative writing:
Ce părere aveți despre cursurile de creative-writing? Ce ar trebui să primeze la un scriitor: știința de a scrie „ca la carte” sau talentul?
Sunt folositoare, mai ales pentru începători. În plus, frecventînd asemenea cursuri, ajungi să cunoști oameni care îți împărtășesc pasiunea pentru scris, ceea ce e grozav. Cît despre ce ar trebui să primeze la un scriitor, aș spune că ambele sunt importante. Nu poți să creezi personaje mai inteligente decît tine, iar dacă ești un tip limitat, fără lecturi obligatorii și o cultură generală corespunzătoare, lucrul ăsta se va vedea în ceea ce scrii și în modul în care scrii. (E.O. Chirovici)
Răspunsul unui om care știe despre ce e vorba, nu care își imaginează (tot așa, de pe scară, de pe fușteiul de sus).
*
O fătucă a citit interviul cu E.O. Chirovici din Evenimentul zilei și îi face un rezumat, asta însemnînd pentru ea că a mai scris un articol. Am observat în textul ei (asta chiar îi aparține) expresia „ignorat în Româniaˮ… Pardon? Puteți explica? Cum adică ignorat? Cu 10-12 cărți apărute? La RAO, nu la Stele pe cer! Probabil 80% din scriitorii țării s-ar vrea ignorați prin publicarea a 10 cărți la RAO. Tanti, donșoară, mai ușor cu tabloidele, că învățați expresii fără să le și înelegeți.
Șopîrla pierdută cu ochi verzi
Ianuariene:
Faină coperta asta:
*
Numai mie îmi pare că Blogosfera SF&F a pierdut o lună – asta, ianuarie – alegînd să discute o carte pe care toți cei cinci bloggeri au găsit-o slabă (ca să nu zic proastă). Cui ajută asta? Hai, dacă apărea o cronică, două… mai ziceam. Dar cinci?! La sfîrșitul anului o să numărăm n cărți despre care ar fi meritat să se scrie, dar nu s-a scris pentru că în ianuarie (și în cine știe cîte alte luni)… a ieșit din pălărie un debut despre care nimeni nu știa animic. Poate ar trebui ca cei cinci bloggeri să stabilească niște criterii după care să aleagă cățile. Și să nu uite că vor scrie doar despre 12 din cele 50-60 care vor apărea în acest an.
*
Din refuzuri, nu din acceptări şi compromisuri, se naşte măreţia. (Mircea Țuglea)
Cuvinte… ce din coadă au să sune. În nici un caz Words, words, words…
*
Am visat că mi-am pierdut șlapii. Și tot pierzîndu-i, a trecut ceva vreme pînă să-mi dau seama că am visat și că nu i-am pierdut, de fapt. Vestea cea mai bună mi-am dat-o însă cînd am realizat că, de fapt, eu nici nu am șlapi. A naibii treabă! Nici în vise să nu mai ai încredere!
*
Alta din categoria NUMANUMA: numai mie îmi displac cărțile fraților Strugațki? Nu pot, măi frate, să citesc, n-am organ pentru ele, nu-mi spun nimic, parcă văd o brigadă artistică din anii ’60 pe scenă. Umor de tovarăși, șopîrle… zău, mi-a trecut de lucrurile astea. Ultimul recital de șopîrle la care am rezonat a fost Hamletul lui Caramitru văzut în ’87 la Bulandra. SF-ul satiric mă lasă rece.
*
Chirovici: http://www.evz.ro/uluitoarea-poveste-de-succes-a-unui-scriitor-roman-e-chirovici.html
Și apropo de scritorii noștri care au dat lovitura: poate să-mi spună cineva de ce pe site-ul Trident Media Group nu se pomenește o virgulă măcar că au semnat cu Bergler? Și de ce singura sursă pentru știrea răspîndită în presa românescă despre succesul internațional al Bibliei pierdute e o declarație a lui Bergler?
Iaca poze de pe site-uri. Chirovici:
(cu pagina de autor http://www.petersfraserdunlop.com/clients/eugen-o-chirovici/)
Bergler:
*
Umblă pe net un material cum că ochii verzi sînt foarte rari. Ar fi trebuit să-mi dau seama de asta cînd cu facerea pașapoartelor. De fiecare dată le spun că-i am verzi și de fiecare dată, cînd îmi scot pașaportul, văd în el că scrie că-i am albaștri. Or fi știind ei, că de-aia-s poliție, nu? Deși să dea dracu dacă nu-i am albaștri decît marțea și joia! Decît am zis!
(mai am)
Comentarii recente: