Arhive categorie: Știință & Tehnică

Știință&Tehnică nr.21, ianuarie 2013

S&T21-ian2013A apărut numărul pe ianuarie al revistei Știință & Tehnică.

Rubrica Știință & Ficțiune conține un interviu cu traducătorii Cristina și Ștefan Ghidoveanu.

Fragment:

M.H.: Şi întrebarea de final: Credeţi că sefeul, prin unele povestiri sau cărţi, poate fi parte a unui soi de activism ecologic, sociologic…? Dincolo de o poveste bine scrisă, sefeul este şi altceva?

 Ș.G.: Cred că SF-ul, mai ales prin latura sa de avertisment, produce deja o influenţă asupra societăţii, dacă nu una evidentă, cel puţin una subtilă. De exemplu, 1984 a lui George Orwell este destul de des citată în context politic şi cred că a intrat undeva în subconştientul oamenilor ca model la care nu vrem să ajungem (sau să ne întoarcem — noi, în România, ştim despre ce vorbim, nu-i aşa?). Nu cred însă că trebuie să alunece spre activism în mod forţat. O poveste îşi va face efectul dacă este bine scrisă, dar mai ales dacă ideile pe care le susţine vin în completarea tendinţelor generale ale societăţii.

Cele trei cărți recomandate: Mileniu, de John Varley (Trei, 2012, trad, Mihai-Dan Pavelescu),  Premiile Galileo 2012 (antologie de Horia Nicola Ursu, Millennium Books, 2012) și Insula pescărușilor, de Mircea Liviu Goga (Eagle, 2011).

În rubrica sa Clubul nemuritorilor, Mircea Opriță scrie despre „Ciborgologia ca știință”.

Știință & Tehnică, nr.19, octombrie 2012. Ana-Veronica Mircea

A apărut numărul 19 (octombrie 2012) al revistei Știință & Tehnică.

În cele două pagini ale rubricii Știință & Ficțiune invitata mea este Ana-Veronica Mircea.

Iar cele trei recomandări de lectură pe care le-am făcut sînt: Dan Doboș – DemNet (Media Tech, 2012), Liviu Radu – Modificatorii (Millennium Books & TexaRom, 2012) și Ion Hobana – Oameni și stele (Eagle, 2011) – ediții digitale.

La rubrica Clubul nemuritorilor, Mircea Opriță publică articolul „Bonjour, Cyborg!“.

 

Ciprian Mitoceanu în Știință&Tehnică nr.18

A apărut numărul 18, pe septembrie, al revistei Știință&Tehnică.

Cele două pagini ale rubricii Știință&Ficțiune îi sînt dedicate lui Ciprian Mitoceanu.

Iar cele trei cărți recomandate sînt: Cronoliții, de Robert Charles Wilson (Trei, 2012), În sîngele tatălui, de Ciprian Mitoceanu (Milennium Books, 2012) și Sfîrșitul copilăriei, de Arthur C. Clarke (Nemira, 2012).

În același număr, rubrica lui Mircea Opriță, Clubul nemuritorilor, oferă articolul „Post-umanul, ce fel de speranță?“.

Știință & Tehnică, nr.16, vara 2012

A apărut numărul 16 (vara 2012) al revistei Știință & Tehnică.

Paginile Știință & Ficțiune sînt dedicate lui Adrian Buzdugan și volumului său Capela excomunicaților (Humanitas, 2010) – Premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti 2011; Premiul pentru Debut al revistei Luceafărul de dimineaţă 2011; Premiul Asociaţiei Române de Science Fiction 2011; nominalizat la Premiul pentru Debut al USR 2011.

Cele trei recomandări sînt: Ana-Veronica Mircea – Floarea de loldilal (Nemira, 2012), Nebula 2011, antologie de Kevin J. Anderson (Trei, 2012), Dincolo de noapte. 12 fețe ale goticului, antologie de Oliviu Crâznic (Millennium Books, 2012).

 

Bibacu se-ntoarce. Cu Dilemateca și Știință&Tehnică

Chiar dacă, la finalul ultimei postări (au trecut deja vreo două săptămîni de-atunci) n-am zis că I’ll Be Back, iată că Bibacu se-ntoarce…

Cu două vești (deocamdată) și cu oarece comentarii (mai încolo, poate mîine).

Deocamdată, decît veștile, cum se zice (și mi-e că dacă se mai zice mult așa, pensonarii de la Iorgu Iordan or băga și minunea asta în DOOM, că nu degeaba se scrie DOOM și se citește DUUM):

În DILEMATECA nr.72 (mai 2012), apărută pe 31 mai, am scris despre „Povestirile unei doamne“ (Vînturile de la Marble Arch, vol.1, de Connie Willis, Nemira, 2011, trad. Antuza Genescu și Ana-Veronica Mircea).

E primul număr al Dilematecii apărut în formatul nou (la fel ca Dilema Veche), în 32 de pagini.

Din sumar: un interviu (pe patru pagini!) cu Sofi Oksanen (de-abia aștept să-i citesc cartea, luna asta bag maistream prioritar), un Dosar dedicat poeziei de Răzvan Țupa, o anchetă despre Ce vă lipsește în România/Republica Moldova? (de Marius Chivu, evident) și un fragment din romanul neterminat Femei albastre, de Gheorghe Crăciun (în curs de apariție la Polirom). Printre multele recenzii se află și una dedicată romanului Încleștarea regilor (Nemira, 2011, trad. Laura Bocancios), în care Adina Popescu scrie mai mult despre serial și, mai ales, scrie asta: „De altfel, pînă anul trecut, în România, Martin era un autor de fantasy puțin cunoscut, iar faptul că acum i se reeditează cu succes această serie (…) confirmă regula că tot ceea ce este ecranizat se vinde“. Vă las pe voi să vă exprimați satisfacția… (cu aplauze prelungite, ovații, scandări etc.)

În Știință & Tehnică nr. 15 (iunie 2012), am publicat un interviu cu Marian Coman,plecînd de la povestirea lui „Decablat“ (din volumul Nopți albe, zile negre, Tritonic, 2005).

Cele trei recomandări sînt: Veronica Roth – Divergent (Leda, 2011, trad. Adrian Deliu), Ciprian Mitoceanu – Amendamentul Dawson (MIllennium Books, 2012) și Războinicii, vol. 2, antologie de Gardner Dozois și George R.R. Martin (Nemira, 2012).

În cuprins găsim obișnuitele editoriale ale lui Alexandru Mironov (senoior editor) și Marc Ulieriu (redactorul-șef al revistei), ca și rubrica lui Mircea Opriță, Clubul nemuritorilor, în care, de data asta, vorește despre singularitate. Mai mult decît interesante (ca întotdeauna) articolele semnate de Cristian Român.

Bibac! Suuuuuuuuuuuuuuuun.

Știință & Tehnică nr.14, mai 2012

A apărut numărul 14 al revistei Știință & Tehnică.

La rubrica mea, Știință & Ficțiune, un articol despre Steampunk. A doua revoluție, antologie de Adrian Crăciun (Millennium Books, 2011). Despre eforturi și despre reușite.

Intro:

Adrian Crăciun, editorul antologiei Steampunk. A doua revoluție, lasă să se înțeleagă, în partea lui de making of, că a doua revoluție este cea a imaginației. Lasă să se înțeleagă că până și un gen cu deosebire imaginativ, cum este science-fictionul, este bântuit, dîn când în când, de revoluții. Care pot avea ca obiect temele, modalitățile de exprimare sau însuși genul (subgenul).

Revoluția declanșată de antologia de steampunk românesc poate fi descoperită, frază cu frază, element cu element, în cele paisprezece declarații strânse în broșura Povestea poveștilor sau The Making of Steampunk.ro, în care antologatorul, prefațatorul, redactorul, editorul și cei zece autori au povestit fiecare despre munca lui la această antologie.

Despre cum s-a născut steampunkul românesc este vorba în rândurile următoare.

Cele trei recomandări sînt: Cassandra Clare – Prințul mecanic (Leda, 2012, trad. Bogdan Alexandru Sasu şi Shauki Al-Gareeb), Mircea Opriță – Călătorie în Capricia (Eagle Publishing House, 2012) și Războinicii, antologie de Gardner Dozois și George R.R. Martin (Nemira, 2012, colecția Nautilus).

Alte recomandări din revistă: Dan Merișca – Revoltă în labirint (Opera Magna, 2011) și Orson Scott Card – Navele Pământului (Nemira, 2012, colecția Nautilus, trad. Antuza Genescu).

În cuprins mai găsiți: Alexandru Mironov – „Școala, altfel“ (editorial) și Mircea Opriță – „Mai inteligent ca Asimov“ (Clubul nemuritorilor).

Știință & Tehnică, nr.13, aprilie 2012

A apărut numărul 13 al revistei Știință & Tehnică. Asta înseamnă că revista, în noua serie, a împlinit un an. Mulți înainte! Și să știți că sefimea ormână tot așteaptă și suplimentul, adică CPSF (Colecția Povestrilor Științifico-fantastice) – sau cum se va chema el, pentru că au fost ceva băieți fîșneți care să-și însușească acest nume.

La rubrica mea, Știință & Ficțiune, un interviu cu scriitorul Marian Truță, plecînd de la povestirea lui „Un anotimp ploios la Ezary “ (care se găsește în volumul Vremea renunțării, Bastion, 2008): „Sefeul este prin excelență literatură de avertisment“.

Intro:

Povestirea „Început de anotimp ploios la Ezary“ ne uimeşte cu clădirile inteligente, fie ele sedii de companii unde cel care pătrunde în ele este preluat de vocea-secretară şi însoţit până în biroul-loc de muncă, timp în care omul este pus la curent cu noutăţile şi cu programul zilnic, fie ele case de locuit, în care dialogul permanent al omului cu casa lui îi oferă confort, dar şi supraveghere medicală continuă. Despre case inteligente, despre o lume pe cale de a-şi pierde florile discutăm cu Marian Truţă, autorul acestei superbe povestiri.

Cele trei recomandări sînt: Kelley Eskridge – Un spațiu periculos (Millennium Books, 2012, colecția Novella, traducere de Lorena Lupu), Orson Scott Card – Navele Pământului (Nemira, 2011, colecția Nautilus, traducere de Antuza Genescu) și Mihail Grămescu – Aporisticon (Eagle Publishing House, 2012, colecția Seniorii imaginației).

În cuprins mai găsiți: Alexandru Mironov – „O țară genială“ (editorial) și Mircea Opriță – „Supermaraton“ (Clubul nemuritorilor).

Știință & Tehnică nr. 12, martie 2012

A apărut numărul pe martie al revistei Știință & Tehnică.

La rubrica mea, Știință & Ficțiune, un interviu cu scriitorul George Lazăr, plecînd de la romanul lui Îngerul Păzitor: „Amănuntele sunt fundamentale în construcția unui roman“.

Intro:

Scriitorii români pot să scrie despre orice. Despre lucruri care se întâmplă în România sau oriunde în lume, în spațiu ori pe alte planete. Cum se întîmplă toate acestea, cum se ajunge în spațiu, cum se trăiește în spațiu, cît de posibilă (sau iminentă) este contrucția unui lift spațial, care este bariera între science-fiction și magie/fantasy? Sunt întrebări stârnite de lectura romanului Îngerul păzitor, de George Lazăr. Discutăm cu scriitorul despre toate acestea.

Cele trei recomandări de lectură sînt: Venus. Povestiri erotice science-fiction, antologie de Antuza Genescu (Eagle, 2011), The Year’s Best Science Fiction, vol. 6, antologie de Gardner Dozois (Nemira, 2011), Steampunk. A doua revoluție, antologie de Adrian Crăciun (Millennium Books, 2011).

Editorialul lui Alexandru Mironov are titlul Planeta se răscoală, iar articolul lui Mircea Opriță se numește Crionica: Tehnologie și scandaluri.

Știință & Tehnică, nr. 11, februarie 2012

A apărut numărul pe februarie al revistei Știință & Tehnică.

La rubrica mea, Știință & Ficțiune, un interviu cu editorul Horia Nicola Ursu, sub titlul Cu cît știința este mai mută, proporția de literatură scade.

Intro:

După cîteva dialoguri cu scriitori cunoscuți de SF, consider că ar fi util să vedem și poziția unui editor. L-am abordat pe editorul român cel mai implicat în publicarea de literatură SF autohtonă, Horia Nicola Ursu. Ca editor, i-au trecut prin mînă sute de manuscrise, a publicat textele sau cărțile a zeci de autori. Printre cei ale căror cărți au fost publicate de el se numără Liviu Radu, Ona Frantz, Ladislau Daradici, Bogdan-Tudor Bucheru, Robert David, Lucian Dragoş Bogdan, Ștefana Cristina Czeller, Doru Stoica (debuturi), Mircea Opriță, Dan Doboș, Sebastian A. Corn, Costi Gurgu, George Lazăr.

Cum gîndește un editor, cum vede literatura SF, ce așteaptă de la autorii de gen, cine mai scrie azi hard SF și pentru cine, ce mai înseamnă hard SF, dar și multe altele le veți afla în aceste pagini.

Cele trei recomandări de lectură sînt: Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbați foarte cumsecade, de Liviu Radu (Eagle, 2011), Îngerul mecanic, de Cassandra Clare (Leda, 2011), Anotimpurile, de Bogdan-Tudor Bucheru (Millennium Books, 2011).

Editorialul lui Alexandru Mironov are titlul I Have a Dream, iar articolul lui Mircea Opriță se numește Hibernatus.

Știință & Tehnică nr.9, decembrie 2011

A apărut numărul pe noiembrie al revistei Știință & Tehnică.

La rubrica mea, Știință & Ficțiune, un interviu cu Will McIntosh, plecînd de la povestirea „Tîrgul de mirese înghețate“ („Bridesicle“ – Premiul Hugo 2010)), publicată în revista Helion nr.1-2/2011 în traducerea lu Alexandru Maniu.

Intro:

Psihologul Will McIntosh trece, în povestirea „Târgul de mirese înghețate“, dincolo de moarte, într-o apocalipsă a morților, dacă nu mai lentă decât cea din romanul publicat în 2005, Soft Apocalypse, atunci posibil eternă, și își înzestrează personajele cu așteptări, cu inițiative, cu minciuni, cu mici sau mari înșelătorii, cu speranțe… Nu aduce în text transferul de conștiință pentru a face din el un gadget care să placă fanului SF, ci pentru a-și oferi ocazia să caute, să scormonească în creierul personajelor și nu e de mirare că, pentru unele dintre ele, creierul e totul… la propriu.

*

Cele trei recomandări de lectură sînt: Capela Excomunicaților, de Adrian Buzdugan (Humanitas, 2010), Oameni și stele, de Ion Hobana (Eagle, 2011), Singur pe Ormuza, de Liviu Radu (Millennium Books, 2011).

*

La rubrica lui, Clubul nemuritorilor, Mircea Opriță scrie despre „Nemurire cu caracter mai «uman»“.

%d blogeri au apreciat: