Arhive autor: Michael Haulica

Nemira 2022


Cărți în curs de pregătire pentru 2022

În imprintul ARMADA, vă vom aștepta cu o altă serie de Andrzej Sapkowski, scriitorul polonez care v-a făcut cunoștință cu faimosul WITCHER. Primul volum va fi publicat chiar în prima lună a anului, Turnul nebunilor. De la maestrul Stephen King vă facem bucuria de a publica Cujo, de a reedita Sub Dom, dar și de a publica două titluri noi: If it bleeds, pe care știm că îl așteptați de ceva timp. În toamnă vom avea și Fairy Tale, cel mai nou roman de maestru, în curs de apariție la nivel internațional.

O să vă bucurați și de un nou SF de Kim Stanley Robinson, The Ministry for the Future, dar și We are sattelites, de Sarah Pinsker, roman care acum la final de an a luat Hugo pentru proză scurtă. Pentru toți fanii seriei Dune și cititorii care vor să rămână cât mai mult timp în universul început de Frank Herbert, urmează să începem trilogia Legendele Dunei, de Brian Herbert. Pasionații de thrillere psihologice se vor bucura să afle că le pregătim un nou roman de la C.J. Tudor, Burning girls. Vom continua mai multe serii îndrăgite, precum The last Graduate, de Naomi Novik, sau The Fated Sky, de Mary Robinette Kowal, dar și Valurile liniștesc vântul, de Frații Strugatki sau Lumii îi spuneau pădure, de Ursula K. Le Guin.

Pentru partea de thriller pregătim câteva surprize și page turners captivante: Sanatoriul, de Sarah Pearse, considerat un „Shining cu hotelul plin de oameni” de către cititori, Mother in law, de Sally Hepworth, declarată cea mai bună carte din 2020 pentru Bustle, Cosmopolitan, Woman’s Day și Refinery29; de asemenea, autoarea hitului Ceva în apă, Catherine Steadman, revine cu o nouă poveste încurcată și fermecătoare în Dissapearing act. Iar în toamnă vom răspunde împreună la întrebarea: Cine e Maud Dixon, prin romanul semnat de Alexandra Andrews, un soi de „Talentaul domn Ripley” în lumea editorială.

În colecția de romance & historial fiction Damen Tango, promitem să vă aducem povești de care să vă îndrăgostiți și care să rămână lipite de inimile voastre. Continuăm seria de romane care au în centru o personalitate istorică foarte îndrăgită. începută cu Mademoiselle Coco și parfumul iubirii, cu Frida Kahlo și Edith Piaf. De asemenea, vom continua povestea romanului Artista Henna și vom afla mai multe despre Lakshmi, cu The Secret Keeper of Jaipur. Rebecca Serle revine cu romanul perfect de citit vara care vine (pe Coasta Amalfitană, unde altundeva?), One Italian Summer, dar și Josie Silver cu o poveste heartwarming și șarmantă (așa cum ne-a obișnuit deja prin O zi de decembrie), One Night on the Island, precum și Louise Fein (autoarea bestseller-ului Fiica Reichului), cu The Hidden Child, povestea unui secret teribil și rușinos – cât de departe sunt dispuși oamenii să meargă pentru a-și proteja viața fermecată – chiar dacă asta înseamnă să-și abandoneze copilul unei soarte îngrozitoare?

În colecția de literatură străină Babel vom avea numeroase noutăți mult îndrăgite la nivel internațional și premiate, precum:

Situl, de John Preston, romanul care stă la baza filmului Netflix cu Carey Muligan și Ralph Fiennes, despre povestea fascinantă, inspirată din realitate, a unei comori anglo-saxone descoperite pe un domeniu englezesc. Mrs England, de Stacey Halls, un roman amplasat în peisajul atmosferic din West Yorkshire, care demonstrează că autoarea este una dintre cele mai convingătoare povestitoare noi din vremurile noastre. Avem vești frumoase și pentru cititorii care au îndrăgit Pachinko, pentru că urmează să publicăm un nou roman de Min Jin Lee, Free Food for Millionaires, dar și pentru cei care au citit Un gentleman la Moscova de Amor Towles – îi vor recunoaște stilul inconfundabil al scriitorului în romanul Lincoln Highway. Avem pentru voi un roman istoric din frumoasa Italie, care o să vă aducă aminte de Downtown Abbey sau The Crown: Hotel Portofino, de J.P. O’Connell. Continuăm seria de mituri cu Lion’s Honey: The Myth of Samson, de David Grossman, despre mitul lui Samson, unul dintre cele mai furtunoase, carismatice și pline de culoare personaje din Biblia ebraică, dar și Weight, de Jeanette Winterson, despre mitul lui Atlas și Hercule. Nu în ultimul rând, un roman despre unirea interzisă dintre doi tineri înrobiți într-o plantație Deep South, dar și despre refugiul pe care îl găsesc unul în celălalt și o trădare care le amenință existența – The prophets, de Robert Jones Jr.

Pentru iubitorii de nonficțiune pregătim în 2022 surprize de neratat.

În imprintul Orion apar câteva eseuri care pot schimba vieți: Misterul regelui. Despre scris, de Stephen King, un tur de forță despre viață și meșteșugul de a scrie, Genele materne, de Abigail Tucker: un eseu despre biologia și psihologia din spatele instinctului matern și The musical Human, de Michael Spitzer, cartea din care veți afla cum ne-a modelat muzica viața și societatea de-a lungul secolelor. Seria de auto- și biografii continuă cu figuri publice care modelează societatea în care trăim: The Truths We Hold. An American Journey, o declarație de credință semnată de vice președintele SUA Kamala Harris, The Queen, de Matthew Dennison și incredibila poveste Born a Crime. Stories From a South African Childhood a lui Trevor Noah. Iar pentru toamnă pregătim un nou memoir inspirațional: The Mountain is you: Transforming self sabotage into self mastery, de Brianna Wiest.

Așa cum v-am obișnuit, în colecția Yorick de arte ale spectacolului aducem cărți despre artiști care au schimbat lumea și domeniul lor artistic, iar în 2022 îi veți descoperi pe regizorul Ingmar Bergman, cântăreața Edith Piaf, trupa Beatles și inegalabilul „prieten” Mathew Perry, care scrie pentru prima dată despre aventurile pe platourile de filmare de la Friends, dar și despre partea întunecată a celebrității.

La n’autor, 2022 se va deschide cu o revenire mult așteptată: Bogdan Munteanu, autorul volumului Ai uitat să râzi, va publica primul său roman. O carte care-l are în centru pe Ciprian, un bărbat a cărui călătorie în sine, în trecut, în familie și în(tre) ceilalți e o încercare de acceptare a vieții cu o boală tabu: epilepsia. O poveste contemporană cu miez, cu umor și fără încrâncenare.
Îi vor urma alte reveniri splendide – titluri noi de Goran Mrakić, Florin Chirculescu, Liviu Ornea, Horea Sibișteanu ș.a. –, dar și debuturi foarte faine – cum ar fi cel al lui Cătălin Ceaușoglu.

(Comunicat Nemira)

2022 – 3

Iată urarea noastră pentru toţi prietenii editurilor TreiPandora M și Lifestyle Publishing: 2022 să vă aducă multe momente de relaxare în care să vă bucurați de lecturi extraordinare! Pentru că v-am pregătit multe cărți interesante!Anul începe cu titluri mult așteptate de cititorii români, precum Glasul sângelui, de Robert Galbraith (cel mai recent volum din seria Cormoran StrikeFiction ConnectionTrei), Legea lupilor, de Leigh Bardugo (ultimul volum din duologia Regele cicatricilorYoung Fiction ConnectionTrei),  Ia-mă cu tine când pleci, de Jennifer Niven și David Levithan (Young Fiction ConnectionTrei)Eiffel, de Nicolas d’Estienne d’Orves – povestea unei mari iubiri și a unei legende (Fiction ConnectionTreiDescătușat, de E.L. James (Cincizeci de umbre întunecate versiunea lui Christian, Eroscop), alături de alte bestsellere internaționale precum Curajul să-ți pese, de Christie Watson (Fiction Connection MemoirTrei), Viața. Marea istorie, de Juan Luis Arsuaga (În afara colecțiilorTrei), Istoria serviciilor secrete, de Cristopher Andrew (IstorieTrei) sau Istoria filofosiei, de A.C. Grayling. Apreciații autori de thrillere și cărți polițiste – Jo NesbøYrsa SigudardóttirM. J. Arlidge, David LagercrantzRobert Bryndza – revin la Editura Trei în 2022, cu volume noi, de care nu vă veți putea dezlipi.Cititorii pasionați de psihologie și dezvoltare personală se vor bucura la acest început de an de câteva titluri importante: Psihologia sportului de performanță, de Mihai Epuran, Irina Holdevici, Florentina Tonița (Psihologie – PsihoterapieTrei) – un tratat cuprinzător, bine documentat, cu o importantă componentă practică, tehnică, util tuturor specialiștilor în domeniu; Arta adaptării celor inadaptați, de Ty Tashiro (Psihologie practicăTrei), Diavolul pe care-l cunoști, de Dr. Gwen Adshead și Eileen Horne (Psihologia pentru toțiTrei); Psihologia maternității, de Monique Bydlowski (Psihologie – PsihoterapieTrei), care încearcă să răspundă celor mai delicate întrebări ale femeilor care așteaptă un copil.Raftul autorilor români va adăuga două titluri care cu siguranță vor cuceri multe inimi.

După succesul la public înregistrat cu volumele VinaMăștile fricii și Purgatoriul îngerilorCamelia Cavadia abordează o nouă formulă narativă în volumul Sufletul lumii. Iar Olimpia Melinte, celebra actriță pe care o iubiți datorită numeroaselor sale roluri în filme și seriale, debutează editorial cu volumul Serion Pantalon în Țara Amintirilor, o minunată poveste despre copilărie, familie și aducere aminte, care va apărea în colecția PanDA de la Pandora M.Deja consacrata Anansi. World Fiction de la Pandora M se va îmbogăți la acest început de an cu câteva titluri esențiale și așteptate de cititorii fideli ai colecției: Franz Kafka – Scrisori către Felice (Anansi Clasic), Michel Tournier – Meteorii (Anansi Clasic), Kevin Barry – Vaporul de noapte spre Tanger (Anansi Contemporan).

Pandora M le aduce cititorilor juniori, în colecția Literati, o poveste excepțională semnată de celebrul Michael MorpurgoAventura lui Billy și a puilor de vulpe. Cei mici se vor putea bucura de două povești frumoase, cu ilustrații minunate: Ursul și murmurul vântului de Marianne Dubuc și Prin ochii tăi. Un dar de la copilul meu de Ainsley Earhardt, ambele în colecția PanDA, de la Pandora M.După apariția în ultimele zile ale anului 2021 a biografiei Will, scrisă de starul hollywoodian Will Smith împreună cu nu mai puțin celebrul scriitor Mark MansonLifestyle Publishing vă mai propune la început de an câteva titluri inspiraționale remarcabile: High Five Habit. E timpul să te bucuri de tine, de Mel RobbinsÎn contradicție. De ce ne despart neînțelegerile și cum ne pot apropia, de Ian Leslie și Îmbunătățește-ți dispoziția, de Olivia Remes.

(Comunicat Editura Trei)

Editura Litera – Festivalul de Proză Contemporană

Un an de proză contemporană română la Editura Litera!

-ediție aniversară-

Ne bucurăm să anunțăm un an de proză contemporană română la Editura Litera!

În perioada 4 – 7 noiembrie are loc Festivalul de Proză Contemporană prin care celebrăm un an de la apariția colecției „Biblioteca de Proză de Contemporană” din portofoliul Editurii Litera. Evenimentele se vor desfășura online, pe litera.ro.

În noiembrie 2021 se împlinește un an de când Editura Litera a inițiat colecția dedicată prozatorilor români contemporani. Pe parcursul acestui an, au apărut 15 volume – romane consistente, variate stilistic și tematic. Multe sunt cărți cu miză morală și stil insolit, propunând subiecte de actualitate. Altele abordează registrul fantastic și o viziune avangardistă. De la periferia bucureșteană a lui Aldulescu la universul miraculos al roșcovilor Doinei Ruști, până la proza „pulp”, creată de Liviu G. Stan, ori la expresionismul lui Radu Găvan, colecția s-a îmbogățit aproape lunar prin scrieri de debut sau prin volume insolite ale unor scriitori consacrați. Proza lui Allex Trușcă aduce un tip particular de fantastic urban, completat de proza suprarealistă a lui Tudor Runcanu, în timp ce Cristi Nedelcu, Mihail Victus, Alexandra Niculescu, adepți ai realismului, sunt preocupați de impactul social asupra complexelor psihologice. Se adaugă aici și romane noi, ale unor scriitori bine cunoscuți, precum Dan Stanca și  Radu Aldulescu.

În mai puțin de un an, colecția și-a creat o identitate proprie prin titluri de referință, la aceasta contribuind și concursul de manuscrise „Primul roman” – Translucid, romanul semnat de Ligia Pârvulescu (Premiul I), fiind una dintre cele mai incitante scrieri de avangardă din ultima vreme, „un debut de neratat” (Claudiu Komartin).

Un loc special în cadrul colecției îl ocupă volumul colectiv Treisprezece. Proză fantastică, în care se regăsesc semnăturile unora dintre cei mai importanți scriitori contemporani ai genului.

Programul editorial cuprinde alte texte valoroase, între care romanul de avangardă al lui Pavel Nedelcu (Premiul al II-lea la „Primul roman”), intitulat Încotro ne îndreptăm,sau proza Ioanei Drăgan.

Colecția Biblioteca de Proză Contemporană poartă recomandarea Doinei Ruști, prozatoare apreciată, tradusă în 15 limbi, autoarea unor romane cu impact social puternic, precum Lizoanca sau Fantoma din moară, dar și a trilogiei fanariote (Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii, Homeric).

Celebrăm literatura română contemporană prin patru evenimente de excepție cuprinzând interviuri, dezbateri și lansări de carte. Mai mult decât atât, pe perioada festivalului, pe litera.ro cititorii pot găsi cărțile tuturor autorilor din colecție cu autograf și cu reduceri substanțiale.

Descoperiți autorii din Biblioteca de Proză Contemporană aici: https://www.litera.ro/festival și https://www.litera.ro/?p=1

Programul complet al festivalului:

Joi, 4 noiembrie, ora 12:00

Radu Găvan, Mihail Victus, Liviu G. Stan în dialog cu Cristina Bogdan – Teme noi, scriitori tineri

Vineri, 5 noiembrie, ora 12:00

Ligia Pârvulescu în dialog cu Cristina Bogdan – Întâlnire cu laureata concursului „Primul roman”

Sâmbătă, 6 noiembrie, ora 12:00

Radu Aldulescu, Dan Stanca în dialog cu Cristina Bogdan – Seniorii literaturii

Duminică, 7 noiembrie, 12:00

Doina Ruști în dialog Cristina Bogdan – Un an de proză contemporană la Editura Litera

Vă așteptăm la festival!

Un eveniment susținut de Europa FM.

(comunicat Editura Litera)

Despre Cenaclul de Luni, cu Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Florin Iaru, Cosmin Ciotloș și Bogdan-Alexandru Stănescu

Acum mai puțin de două săptămâni, editura Pandora M adăuga în portofoliul său o istorie dinamică și pasionantă a poeziei optzeciste, prin volumul de critică literară documentat de Cosmin Ciotloș – Cenaclul de Luni. Viața și opera.

Și cum o asemenea apariție editorială merită marcată printr-un eveniment special vă așteptăm joi3 iunie, începând cu ora 19.00 la lansarea și sesiunea de autografe dedicată volumului de istorie literară – Cenaclul de Luni. Viața și opera de Cosmin Ciotloș.
Alături de autor vor fi prezenți scriitorii Magda CârneciMircea CărtărescuIon Bogdan Lefter și Florin Iaru, care sunt, de altfel, și protagoniștii acestei istorii. Evenimentul moderat de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu, directorul editorial Pandora M, va avea loc în grădina Muzeului Național al Literaturii Române.

Criticul și istoricul literar Ion Vartic spune că „volumul acesta este unul care se citește adeseori ca un roman ideatic și evenimențial al preistoriei și al istoriei generației optzeciste, cu toate tribulațiile pe care le-a avut aceasta pe parcursul ei accidentat, cu momente în care s-a impus sau cu momente dramatice, ce au dus la interzicerea Cenaclului de Luni.“

Iar scriitorul Romulus Bucur aseamănă critica lui Cosmin Ciotloș cu cea a lui Florin Manolescu, pentru că, la fel ca acesta, Ciotloș abordează “teme insolite (sau măcar în afara drumurilor bătătorite) și are o argumentație ingenioasă și susținută bibliografic.“

Cosmin Ciotloș vine cu precizarea că în volumul dedicat Cenaclului de luni „nu e vorba de o selecție valorică și nici, cu atât mai puțin, de o dispunere ierarhică a autorilor. Numărul de pagini rezervat fiecăruia nu e, deci, un criteriu. După cum absențele (câte vor fi fiind) nu reprezintă o formă de a-mi camufla eventuale îndoieli estetice. M‑am ocupat și de asta la locul cuvenit și la timpul cuvenit în cei peste zece ani cât am ținut cronică literară săptămânală. Nu e cazul, aici, să încurc borcanele. M‑a interesat mai curând să reconstitui un ansamblu dinamic, nu un catalog. Într‑un fel, exercițiul meu are ceva din acele historical reenactments în care oameni de azi reorchestrează, cu tot echipamentul de rigoare, bătălii de‑acum câteva secole. În cazul de față, e vorba doar de patruzeci de ani, cât au trecut de la pragul convențional al debutului acestei generații. Scopul, repet, este acela de a reanima o sensibilitate de grup, la care fiecare dintre cei de aici contribuie cu date care‑i sunt temperamental proprii. Pentru asta, e adevărat, aveam nevoie să descopăr câte o amprentă distinctă și o sumă de posibili lianți, prin intermediul cărora șirul de medalioane monografice să lase locul unei rețele de relații. În foarte puține cazuri, acestea mi s‑au oferit de‑a gata. De cele mai multe ori a fost nevoie să apelez la instrumente istorice și detectivistice (de care m‑am folosit cu o satisfacție pe care n‑are rost s‑o ascund), cercetând memoriale necitite de nimeni, verificând în paginile revistelor data și mai ales semnificațiile câte unui debut uitat, colaționând amintiri la prima vedere lipsite de relevanță. Mi‑a surâs, recunosc, și șansa. Așa se face că o parte dintre demonstrațiile de aici includ și documente până acum inedite, unele dintre ele revelatorii. Trăgând linie și legând nodurile, a rezultat în final un model discret, care nu mai păstrează prea mult din precedentele aliniamente critice.”

Cosmin Ciotloș (n. 1983) este lector dr. la Facultatea de Litere a Universității din București și colaborator al revistei Dilema veche. A susținut timp de zece ani principala rubrică de cronică literară a revistei România literară. A publicat o antologie a poeziei generației optzeci (Nemira, 2015), o ediție adnotată a poemului Levantul de Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2016) și un eseu detectivistic investigând opera lui Mateiu I. Caragiale, Elementar, dragul meu Rache (Humanitas, 2017). În 2019 a primit Premiul pentru critică literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj. În 2020 a coeditat volumul de studii Harta și Legenda. Mircea Cărtărescu în 22 de lecturi (Editura Muzeul Literaturii Române).

(comunicat Pandora M)

3 povestiri polițiste și o antologie

Am publicat trei povestiri polițiste și o antologie.

Povestirile:

„Gîtul din Tei” (NOIR de București, Tritonic, 2017)

Începutul:

Nu, nu era o zi ca oricare alta ziua în care poliția găsi un gît de femeie în Parcul Tei. Un gît. De femeie.

Ajuns la Giotto, pe terasă, Homer Goian îi făcu semn Maldivei că da, o Silva blondă, ca de obicei, apoi se așeză la o masă, într-un colț, de unde să vadă tot și să nu aibă pe nimeni în spate. Și, mai ales, să aibă sub ochi intrarea. Îl învățase cineva chestia asta cîndva…
Închise ochii pentru o clipă lăsîndu-se în voia mirosului de tei, era luna iunie, luna în care toată lumea știe exact de ce se cheamă cartierul ăsta așa, adică Tei, de ce există străzi ca Lacul Tei, Teiul Doamnei, Ghica Tei, Lăptari Tei, Ramuri Tei etc. etc.

Lipsește doar Aiciebanii Tei, își zis Goian, cu gîndul la clădirea aia din Vamă, în construcție, pe al cărei zid gri cineva scrisese: PHARE aici e banii tei! Ce se mai hăhăiseră pe chestia asta, el și cu amicii lui, atunci și mult după aceea!

— Silva dumneavoastră, auzi glasul Maldivei și reveni în prezent, în București, în Colentina, unde se întîmplau lucruri, ca de pildă o femeie cu gîtul tăiat în parc.

Goian se uita la ea cum îi toarnă berea în pahar – el nu bea berea decît din pahar, numai din pahar, ura băutul din sticlă, nimic nu i se părea mai grobian ca băutul din sticlă, în orice împrejurare, oriunde, cu atît mai mult la restaurant, în lume, printre oameni pe care-i judeca atunci cînd aruncau șervețele pe jos sau se prefăceau că scapă biletele de tramvai din buzunar. Maldiva îi turna berea în pahar și el se gîndea la ea ca la Maldiva, deși știa că o cheamă Malvina, însă fata asta îl făcea să nu aibă gînduri prea curate cînd se uita la ea, se gîndea la ceva rău atunci și se simțea vinovat pentru asta, pentru că era o fată rea, așa o vedea el, din genul celor cu care ai vrea să faci prostii și care ar ține la prostii, îi zicea Maldiva pentru că era și o divă, o divă de Colentina, o divă periculoasă de Colentina și doar nu era să-i zică Maladiva?!

„Întunecată, Alba” (centeNOIR, Crime Scene Press, 2017)

Începutul:

Mai era oră până la plecarea trenului și Homer Goian aruncă pe pat geanta Vuitton, care era singurul lucru ce-i mai amintea de Parisul de unde fugise în grabă din calea puhoaielor, în 1910. Geanta asta fusese tot ce luase cu el, câteva haine pe care nici măcar nu le mai avea și un teanc nu prea voluminos de acțiuni la o firmă petrolieră, Omnium.

Alesese să părăsească nu numai Parisul, dar chiar și Franța, spunându-și că așa o calamitate, cum au fost inundațiile din acel an, cu siguranță este un semn. Un semn că… un semn care prevestea… Habar n-avea ce, dar el hotărâse s-o ia de la capăt. Alt loc, alt nume. Ca și când ar fi renăscut. Sau și-ar fi oferit o a doua șansă. Cum româna era una dintre limbile pe care le vorbea fluent, nu-i fu greu să aleagă destinația: România. O țară cam murdară după gustul lui, cu oameni nevoioași în general, dar și cu lume bună, mai ales în București, o țară însă foarte, foarte frumoasă dacă știai unde să te uiți. Dacă aveai timp și ceva bani s-o străbați, s-o cunoști cu pasul, cum se zice.

Homer Goian era un nume bun pentru România, pentru un anumit palier social în care voioa să se încadreze, nici prea-prea, nici foarte-foarte, cât să se simtă bine, dar nici să nu atragă atenția asupra lui.

Trăia singur, într-o căsuță din Colentina, situată ceva mai la nord de Obor, citea, scria, călătorea și avea grijă să-și sporească colecția de sticle de whisky în călătoriile pe care le făcea prin lume.

„Ea vine o dată, ea pleacă pe rînd” (Pandemicon, crime Scene Press, 2020)

Începutul:

PROLOG

Adevărul e că pandemia asta ne-a luat ca din oală și ne-a pus într-o cratiță, sub capac, la foc mic.

Eu sînt Lulu. Lulu Bărdaș. Sau, cum scrie pe cartea de identitate, Lucian Bărdaș. Lulu e pentru prieteni. Și pentru ceilalți. Am fost repartizat la Secția 33, în Colentina, și încă mă mir, după atîta vreme, cum de s-a întîmplat asta. Mă mir eu și întreaga promoție de la Academie cu tot cu familii, iubiți, iubite, profesori și cine mai trece pe drum. De ce? Simplu: doar eu și șeful de promoție am ajuns aici. Aici, unde tot omul vrea să ajungă atunci cînd dă examenul de admitere. Așa că, probabil, ați prins ideea: e normal ca șefii de promoție să vină la 33, să intre direct în paradis. Dar eu? Eu?

A trecut un an și ceva de cînd am ajuns aici și încă nu mi-a spus nimeni nimic. Nu m-a luat nimeni deoparte să-mi zică: Bă băiete. Știi că ești aici pentru că… după care să urmeze marea revelație, că am un unchi general de poliție de care nu știam – deși știu că bunicul Victor a umblat prin chiloții multor fete din Tîrgoviște, apoi din Craiova și, în cele din urmă, București – sau că… și aici imaginația mea se cam termină.

Ca să nu mai vorbim că, de cînd sînt aici, doar citesc dosare. Nu mi s-a dat altceva de făcut. Citesc dosare noi pe măsură ce se fac și, între ele, cazurile reci de la arhivă. Nu știu de ce le zicem cazuri reci, ca-n seriale. Eu, ca să-mi fac viața mai veselă, dacă tot citesc numai despre cadavre, le zic piftii. Adică răcituri. Celălalt bunic, Loredan, era moldovean, de undeva de pe lîngă Iași, și ei, acolo, la piftie îi spuneau răcitură. Vedeți? Cazuri reci – răcituri – piftii. Voilà!

Îmi văd de dosarele care ajung pe biroul meu, le citesc, le analizez, apoi scriu o foaie A4 cu concluziile mele. Nu știu dacă asta ajută la ceva, pe cineva, nimeni nu-mi zice nimic. Apoi primesc altul.

Cam asta a fost viața mea pînă a dat pandemia peste noi. Și nici de-atunci viața mea n-a fost prea diferită. Colegii mei – la cei tineri mă refer – au fost scoși pe teren la dat amenzi. Eu am rămas să fac același lucru pe care-l făceam, în birouașul meu doi pe doi de la etajul doi. Singura schimbare fiind că, de cînd a început starea de urgență, am lins numai piftii, nu s-a mai întîmplat nimic palpitant, hoții bătrîni n-au voie să iasă din casă, hoții tineri nu știu să-și scrie declarațiile și, după cîteva amenzi de-alea maxime, s-au hotărît să rămînă prin curți…

Nici borfașii nu mai sînt ce-au fost.

Și totuși… Și totuși…

*

Cum zicem, am publicat și o antologie: Antologia prozei românești polițiste și de mistere (Paralela 45, 2018)

CUPRINS

Michael Haulică – Crime și mistere în literatura română
George Arion – A doua moarte a domnului Michael Conrad
Diana Alzner – Un strop de bunătate
Florentin Haidamac – Cardinalul, spionul și pipițele
Robert Gion – Inimi de hârtie
Nic Dobre – Detectivi de ocazie
Ciprian Mitoceanu – Afacerea Verei Nikolaevna
Stelian Țurlea – Vă plac blondele?
Petre Crăciun – Necuratul părea să fie criminalul
Iulian Popa – Noaptea pe muntele învăluit în ceață
Iulian Sîrbu – Secretul care ucide
Andra Pavel – Recensământ: -1
George Cornilă – Ora 5 în Pall Mall
Flavius Ardelean – Toată bezna din ochii lor
Eugen Ovidiu Chirovici – Accidentul
Note bio-bibliografice

 

Anansi. World Fiction. Bogdan-Alexandru Stănescu. Pandora M.

Băieții (și fetele) lui Anansi:
Lîngă Polirom și Humanitas Fiction vine acum Pandora M (parte a Grupului Editorial Trei) cu o supercolecție de literatură universală: Anansi. World Fiction, coordonată de Bogdan-Alexandru Stanescu.
O poză cu copertele primelor cărți.
Și eu tot aștept ca una dintre marile noastre edituri să înceapă să pună numele traducătorilor pe copertă.
Și un link la un inteviu cu BAS:
Plus catalogul colecției:

Sînge mohorît

…sau „Cea mai mincinoasă femeie din lume”. În curs de.

Liviu Szoke despre Pandemicon

Azi a apărut prima cronică la antologia Pandemicon (Crime Scene Press, 2020). Liviu Szoke, pe blogul Biblioteca lui Liviu.
Fragmentul despre povestirea mea:

Cel mai fin gândit caz este cel imaginat de Michael Haulică în genial intitulata povestire „Ea vine o dată, ea pleacă pe rând”. Cum să comiți o crimă și să te debarasezi de cadavru în plină pandemie și stare de urgență, într-un loc în care toți locatarii știu tot ce mișcă, cine intră, cine iese și la ce oră, cine ce face și cu cine, și nu poți ieși afară din casă decât pentru a merge la serviciu sau pentru a face cumpărături de strictă necesitate? Cu toate astea, cineva izbutește să comită crima aparent perfectă. Nițel străvezie mi s-a părut motivația criminalului, dar na, se spune că dragostea e oarbă, nu?, și ce nu face omul cuprins de gelozie?

Autorii cuprinși în antologie: Stelian Țurlea, George Arion, Michael Haulică, Eugen Cristea, Ovidiu Pecican & Amalia Lumei, Petre Crăciun, Caius Dobrescu, Adrian Onciu, Gabriel Brănescu, Alexandru Arion, Mircea Pricăjan, Oana Stoica-Mujea, George Arion Jr., Mihnea Arion.

Cronica integrală aici: Lecturi 245: *** – Pandemicon. Povestiri pentru sfârșitul lumii

Pandemicon – antologie de George Arion la Crime Scene Press

Cea mai recentă povestire polițistă pe care am scris-o a apărut în noua antologie editată de George Arion pentru Crime Scene Press: „Pandemicon”.

În cuprins, povestiri de: Stelian Țurlea, George Arion, Michael Haulică, Eugen Cristea, Ovidiu Pecican, Amalia Lumei, Petre Crăciun, Caius Dobrescu, Adrian Onciu, Gabriel Branescu, Alex Arion, Mircea Pricăjan, Oana Stoica-Mujea, George Arion Jr., Mihnea Arion.

Se poate comanda pe site-ul editurii în format hardcover și/sau paperback: http://crimescenepress.ro/produs/pandemicon/

 

Eroii. Muritori şi monştri, căutări şi aventuri de Stephen Fry

În această continuare a bestsellerului Mythos, Stephen Fry spune poveștile spectaculoase și amuzante, tragice și atemporale ale grecilor care s-au încumetat în cele mai îndrăznețe și mai palpitante aventuri, care au scăpat cu bine din primejdii nemaiîntâlnite și i-au păcălit cu măiestrie pe zeii vicleni și răzbunători. „Nu e nevoie să fi citit Mythos ca să parcurgeţi această carte — şi să vă bucuraţi, sper, de ea —, fiindcă veţi avea o mulţime de note de subsol care vă vor trimite, menționând unde e cazul și paginile exacte, la poveştile, personajele şi evenimentele mitologice care pot fi găsite acolo în relatări amănunţite. Poate că vor exista şi oameni care vor simţi că li se distrage atenţia, însă mi s-a spus că multor cititori le-au plăcut notele de subsol din volumul anterior, aşa că trag nădejde că le veţi parcurge cu plăcere când şi cum veţi dori”, spune Stephen Fry.

Alăturați-vă lui Iason la bordul corabiei Argo și porniți cu el în căutarea Lânii de Aur. Urmăriți-o pe Atalanta cea crescută de urși cum aleargă mai repede decât toți bărbații, înainte de-a fi păcălită cu trei mere de aur. Însoțiți-l pe Heracle de-a lungul celor douăsprezece munci ale sale și admirați-l pe vicleanul Oedip cum dezleagă enigma Sfinxului.

„O lectură încântătoare. Stilul însufleţit al cărţii denotă pasiunea de-o viaţă a lui Fry pentru miturile greceşti.“ – The Independent

„Cea mai bună carte a lui Fry de la superbul său roman de debut. Şi amuzantă, şi edificatoare — nici nu poţi pretinde mai mult.“ – The Telegraph

„Fry vădeşte o enormă erudiţie şi o pasiune autentică pentru mitologie.“ – The Mail on Sunday

„Aducând la viaţă zeii, monştrii şi eroii Greciei antice, Fry relatează poveştile lor uluitoare pentru cititorul modern.“ – Express and Star

„Exuberantă şi plină de umor. O repovestire elegantă a miturilor Greciei.“ – The Times

„Repovestirile lui Fry sunt vii, distractive şi fermecătoare.“ – The Guardian

Plină de urmăriri palpitante și labirinturi stranii, de ghicitori imposibile și monștri care îți îngheață sângele în vine, de gesturi de lașitate josnică și de curaj veritabil, Eroii este povestea lucrurilor — bune și rele — de care noi, muritorii, suntem cu adevărat în stare.
„Ştiu cât de derutante pot fi numele şi denumirile greceşti pentru unii — toate acele y-uri, k-uri şi ph-uri. Unde a fost posibil, am sugerat cea mai simplă metodă de pronunţare pentru gurile noastre contemporane. Grecii de azi vor fi uimiţi de ceea ce facem cu numele lor minunate, iar cititorii germani, francezi, americani şi alţii — care au abordări specifice referitoare la grecii antici — se vor minuna în faţa anumitor sugestii ale mele. Însă doar asta sunt, sugestii… indiferent dacă veţi spune Oedip sau Edip, Epidaurus sau Epidaur, Filoctet sau Filoctetes, personajele şi poveştile rămân aceleaşi”, a adăugat Fry.

În Eroii, zeii încă sunt foarte prezenţi, favorizând, defavorizând, dirijând şi deranjând, însă darul focului adus de Prometeu a dat posibilitatea omenirii să-şi vadă singură de treburi, să-şi construiască oraşe-state, regate şi dinastii distincte.
Epoca de Aur s-a transformat într-o Epocă a Eroilor — bărbaţi şi femei care-şi iau destinele în propriile mâini, care-şi folosesc însuşirile umane numite curaj, viclenie, ambiţie, rapiditate şi forţă ca să înfăptuiască lucruri extraordinare, să înfrângă monştri cumpliţi şi să întemeieze mari culturi care schimbă lumea.
Omenirea îşi vede de rostul ei: căutarea, truda, trăitul, iubitul şi muritul într-o lume încă populată de nimfe, fauni, satiri şi alte spirite mai mult sau mai puţin binevoitoare ale mărilor, râurilor, munţilor, luncilor, pădurilor şi câmpiilor, dar care abundă de asemenea în şerpi şi balauri — mulţi dintre ei sunt urmaşi ai primordialei Gaia, zeiţa pământului, şi ai lui Tartar, zeul adâncimilor subpământene. Odraslele lor, monstruoşii Echidna şi Typhon, au dat naştere unei sumedenii de creaturi veninoase şi mutante, care distrug pământurile şi oceanele pe care oamenii încearcă să le îmblânzească. Ca să supravieţuiască într-o asemenea lume, muritorii au simţit nevoia să-i implore pe zei şi să li se supună, să le aducă jertfe şi să-i măgulească prin laude şi rugăciuni. Numai că unii bărbaţi şi femei încep să se sprijine pe propriile lor resurse de tărie şi inteligenţă. Sunt bărbaţii şi femeile care — cu sau fără ajutorul zeilor — vor îndrăzni să facă lumea sigură, pentru ca fiinţele omeneşti să înflorească. Sunt eroii.

“Poveștile grecești vorbesc despre noi și despre fiecare aspect al vieții noatre: ambiția, lăcomia, sfârșitul nostru, dar și despre ce este glorios, curajos și adevărat despre noi. Ele reflectă mult ceea ce înseamnă să fii om: efortul, aspirația și căderea. Toată lumea cunoaște povestea lui Dedal și Icar. Dedal, celebrul arhitect, reușește să confecționeze două perechi de aripi din pene și ceară, cu care să poată zbura și să evadeze din labirintul în care a fost închis împreună cu fiul său Icar. Dedal și-a instruit fiul să nu zboare nici prea jos, prea aproape de mare, pentru că penele s-ar îmbiba în apă și ar fi tras în jos, nici prea sus, prea aproape de soare, care va topi ceara. Icar, fascinat de frumusețea zborului și a înălțimilor, se apropie prea mult de soare și evident se prăbușește. Aceasta este o imagine relevantă pentru toți tinerii înfierbântați, exaltați, care încearcă prea tare și sfârșesc prin a eșua. Și poveștile grecești sunt pline de astfel de exemple, pentru că ei au încercat din greu de-a lungul istorie”, a precizat autorul.

Stephen Fry este scriitor, actor, dramaturg, prezentator de televiziune, jurnalist și regizor multipremiat. A scris patru romane de succes — The Star’s Tennis Balls, Making History, The Hippopotamus și The Liar —, precum și trei volume autobiografice: Moab is My Washpot, The Fry Chronicles și More Fool Me. Cartea lui despre forma poetică The Ode Less Travelled este folosită în şcoli şi licee ca manual de versificaţie.

“Pentru mine, scrisul este similar cu realizarea unei sculpuri. Nu iei o bucățică mică de lut și faci un deget și apoi mai faci unul și îl pui alături de primul și apoi încă unul și tot așa. Iei o mare masă de lut și începi să o modelezi ușor, cu ambele mâini, și să îi dai forma unei ființe umane. Apoi, când ajungi la degete, te ocupi de detalii din ce în ce mai profund. Așa este scrisul pentru mine cel puțin. Trebuie să ai enorm de mult text scris, așa că scriu cât de mult pot, apoi revin și încerc să îi dau cea mai bună formă. Iubesc acest proces de creație, este epuizant pentru că presupune muncă asiduă, dar când termini este fantastic.” – Stephen Fry

A devenit faimos alături de Hugh Laurie în serialul de comedie A Bit of Fry and Laurie (pentru care au și scris împreună scenariul), apoi a jucat, printre altele, în Wilde și V for Vendetta. De asemenea, a înregistrat sub formă de audiobook-uri toate volumele seriei Harry Potter.

Fascinat de legendele grecești încă din copilărie, Stephen Fry a publicat în 2017 volumul Mythos. Miturile Greciei repovestite (Trei, 2019), urmat de Eroii. Muritori şi monştri, căutări şi aventuri, iar în această toamnă va apărea cartea care închide această trilogie Troy: Our Greatest Story Retold.
“De ce sunt așa pasionat de Grecia Antică? Nu cred în ceea ce numim excepționalismul grecilor, nu cred că grecii sunt genetic în vreun fel mai măreți decât alte specii, de exemplu mai măreți decât britanicii din secolul al XIX-lea când eram un imperiu. Dar a existat o perioadă în istorie când această parte a lumii s-a aflat în «lumina reflectoarelor». Grecii au fost primii oameni care au gândit că trebuie să încerce să fie mai buni decât părinții lor, adică au crezut în progres. Nu există evidențe că cineva înaintea lor a încercat asta. Marea civilizație egipteană practic în 3000 de ani nu s-a schimbat deloc. Eu sau dumneavoastră putem merge să vizităm un templu egiptean, apoi un altul și constatăm că sunt aproape identice și apoi aflăm că au fost construite la diferență de 2000 de ani. Mi se pare incredibil. Pare că spune «acesta este modul nostru de viață și nu există niciun motiv să-l schimbăm». Pe când grecii au simțit nevoia schimbării”, a mai spus Stephen Fry.

(comunicat Editura Trei)

 

%d blogeri au apreciat: