Despre Cenaclul de Luni, cu Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Florin Iaru, Cosmin Ciotloș și Bogdan-Alexandru Stănescu

Acum mai puțin de două săptămâni, editura Pandora M adăuga în portofoliul său o istorie dinamică și pasionantă a poeziei optzeciste, prin volumul de critică literară documentat de Cosmin Ciotloș – Cenaclul de Luni. Viața și opera.

Și cum o asemenea apariție editorială merită marcată printr-un eveniment special vă așteptăm joi3 iunie, începând cu ora 19.00 la lansarea și sesiunea de autografe dedicată volumului de istorie literară – Cenaclul de Luni. Viața și opera de Cosmin Ciotloș.
Alături de autor vor fi prezenți scriitorii Magda CârneciMircea CărtărescuIon Bogdan Lefter și Florin Iaru, care sunt, de altfel, și protagoniștii acestei istorii. Evenimentul moderat de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu, directorul editorial Pandora M, va avea loc în grădina Muzeului Național al Literaturii Române.

Criticul și istoricul literar Ion Vartic spune că „volumul acesta este unul care se citește adeseori ca un roman ideatic și evenimențial al preistoriei și al istoriei generației optzeciste, cu toate tribulațiile pe care le-a avut aceasta pe parcursul ei accidentat, cu momente în care s-a impus sau cu momente dramatice, ce au dus la interzicerea Cenaclului de Luni.“

Iar scriitorul Romulus Bucur aseamănă critica lui Cosmin Ciotloș cu cea a lui Florin Manolescu, pentru că, la fel ca acesta, Ciotloș abordează “teme insolite (sau măcar în afara drumurilor bătătorite) și are o argumentație ingenioasă și susținută bibliografic.“

Cosmin Ciotloș vine cu precizarea că în volumul dedicat Cenaclului de luni „nu e vorba de o selecție valorică și nici, cu atât mai puțin, de o dispunere ierarhică a autorilor. Numărul de pagini rezervat fiecăruia nu e, deci, un criteriu. După cum absențele (câte vor fi fiind) nu reprezintă o formă de a-mi camufla eventuale îndoieli estetice. M‑am ocupat și de asta la locul cuvenit și la timpul cuvenit în cei peste zece ani cât am ținut cronică literară săptămânală. Nu e cazul, aici, să încurc borcanele. M‑a interesat mai curând să reconstitui un ansamblu dinamic, nu un catalog. Într‑un fel, exercițiul meu are ceva din acele historical reenactments în care oameni de azi reorchestrează, cu tot echipamentul de rigoare, bătălii de‑acum câteva secole. În cazul de față, e vorba doar de patruzeci de ani, cât au trecut de la pragul convențional al debutului acestei generații. Scopul, repet, este acela de a reanima o sensibilitate de grup, la care fiecare dintre cei de aici contribuie cu date care‑i sunt temperamental proprii. Pentru asta, e adevărat, aveam nevoie să descopăr câte o amprentă distinctă și o sumă de posibili lianți, prin intermediul cărora șirul de medalioane monografice să lase locul unei rețele de relații. În foarte puține cazuri, acestea mi s‑au oferit de‑a gata. De cele mai multe ori a fost nevoie să apelez la instrumente istorice și detectivistice (de care m‑am folosit cu o satisfacție pe care n‑are rost s‑o ascund), cercetând memoriale necitite de nimeni, verificând în paginile revistelor data și mai ales semnificațiile câte unui debut uitat, colaționând amintiri la prima vedere lipsite de relevanță. Mi‑a surâs, recunosc, și șansa. Așa se face că o parte dintre demonstrațiile de aici includ și documente până acum inedite, unele dintre ele revelatorii. Trăgând linie și legând nodurile, a rezultat în final un model discret, care nu mai păstrează prea mult din precedentele aliniamente critice.”

Cosmin Ciotloș (n. 1983) este lector dr. la Facultatea de Litere a Universității din București și colaborator al revistei Dilema veche. A susținut timp de zece ani principala rubrică de cronică literară a revistei România literară. A publicat o antologie a poeziei generației optzeci (Nemira, 2015), o ediție adnotată a poemului Levantul de Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2016) și un eseu detectivistic investigând opera lui Mateiu I. Caragiale, Elementar, dragul meu Rache (Humanitas, 2017). În 2019 a primit Premiul pentru critică literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj. În 2020 a coeditat volumul de studii Harta și Legenda. Mircea Cărtărescu în 22 de lecturi (Editura Muzeul Literaturii Române).

(comunicat Pandora M)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: