Arhive lunare: martie 2020

Protecția artiștilor independenți

Am găsit undeva asta:
„Guvernul a dat curs memoriului adresat de Senatorul USR Vlad Alexandrescu și a anunțat, în conferința de presă de azi, că toate persoanele care funcționează ca Persoană Fizică Autorizată precum și cele care au Contracte de Drepturi de Autor sau alte forme de activitate independentă vor beneficia de fonduri guvernamentale în limita a 75% din salariul mediu pe economie, în baza unei declarații pe proprie răspundere, cu o cerere la AJOFM, plata făcându-se în termen de 15 zile.”
Înainte să se anunțe așa ceva s-a gîndit cineva și CUM se va face asta? Cîte feluri de contracte de drepturi de autor există? A pus cineva pe hîrtie niște cazuri concrete, să vadă despre ce e vorba?
Întrebări:
1. Suma se pa plăti O DATĂ, chiar dacă contractul e pe 3 luni sau pe 5 ani?
2. Dacă eu am un contact de drepturi de autor pentru o carte, s-au scurs 2 din cei 5 ani, mi se dă O DATĂ suma aia? Indiferent dacă editura nu mi-a dat nici un ban pînă acum, fie că n-a vrut ea, fie că s-au vîndut 2 exemplare în doi ani? Dacă-i pe-așa, cred că 95% din scriitori și-ar dori să nu se mai termine criza asta, pentru că niciodată nu vor mai face atîția bani din scris 
3. Cu traducătorii chiar e nasol. Editurile nu prea mai dau semne că vor publica tot ce aveau de gînd să publice sau, cel puțin, nu după cum era planificat. oare vor respecta contractele și vor plăti traducere la timp? Chiar dacă nu vor mai publica și cărțile conform planului inițial?
4. Principiul general e să fie susținuți cei care își pierd veniturile din cauza acestei crize. Cum afli creatorii care pierd? Le ceri copii după declarația de venituri pe drepturi de autor, să dovedească că au avut venituri și acum nu mai au? Sînt mii de scriitori care n-au declarat venituri din drepturi de autor (pentru că nu au avut), deci ăștia ce au pierdut?
Discuția e lungă și pe multe cazuri.

Nesser și Cărtărescu

Berättelse om herr Roos, de Håkan Nesser (a treia carte din seria Gunnar Barbarotti).

Pintre motouri, avertismente și alte anunțuri din primele pagini ale cărții găsesc o notă introductivă:

Städerna Kymlinge och Maardam existerar inte i verkligheten. Det gör däremot den rumänske författaren Mircea Cărtărescu, som citeras på några ställen i föreliggande bok.

Adică „Orașele Kymlinge și Maardam nu există în realitate. Există însă autorul român Mircea Cărtărescu, care este citat în unele locuri din cartea de față.”

București și Stockholm, orașe înfrățite

E greu cînd te culci la patru jumate. După două pagini citite dintr-o lucrare despre cercetarea la fața locului mi-a căzut readerul pe piept.

Dar de-abia pe la 3 m-a apucat scrisul. Am scris ultimul capitol din „Chifteluțe suedeze” în dimineața asta, între 3.00 și 3.45. 8 pagini de agendă (motiv pentru Ona să mă întrebe „ce-ai fumat?” – prietenii știu de ce). Cu stiloul, ca pe vremuri.

Și mi s-aconfirmat ideea din noaptea trecută că, în faza asta, singura șansă e să merg în paralel cu Chifteluțele și Ultima cină. În Ultima cină apar spoilere din Chifteluțe, așa că ar trebui să fac cumva acolo ca să nu fie chiar spoilere, pentru a acoperi și posibilitatea ca mai întîi să termin Ultima cină (și s-o și public prima). Dar e clar că orice zic în Ultima cină în legătură cu episodul suedez al lui Felix, trebuie să am grijă cum apare episodul respectiv în Chifteluțe. Deocamdată e OK, merge, se împacă cele două și eu mă împac cu felul ăsta de a scrie.

Nu m-am gîndit vreodată că o să scriu două cărți în paralel, dar ideile vin de-a valma, nu aleg. Mă gîndesc atît de intens a  relația dintre Felix și Amanda, încît mintea mea e plină de amintirile lui Felix din perioada lui cu Lotta, de la Stockholm. Curios că mult mai puțin (spre deloc) îmi apar amănunte din povestea cu Gîtul din tei. Pe-aia am rezolvat-o la început, cînd a apărut cadavrul de la Giotto, cînd cei doi și-au spus ce au avut de spus (mă rog…).

Dar am scris. De data asta chiar am scris, n-au fost doar gînduri, imagini, idei.

Sper totuși să revin la orele obișnuite de scris, adică 0.00 – 2.00.

 

%d blogeri au apreciat: