Povestiri cu dragoni. Cuprins
În sfîrșit, după lupte seculare… am cuprinsul antologiei cu dragoni.
Ioana Vișan – Ucigașul de dragoni
Marcel Gherman – Drumul spre Avalonia
Alexandra Panait – La umbra kabwamului
Miloș Dumbraci – Poveste amară de foc și pară
Alexandru Botan – Solzi întunecați
Irina Georgescu – Incredibilii Lou și Phil
Daniel Timariu – Păstrează-mă nemuritor
Emil Duhnea – Hic sunt dracones
Mihai Alexandru Dincă – Exil în Olomang
Antologia va apărea la Tritonic, în lunamartie. Lansarea, probabil, la Final Frontier.
Amintirea poemului
Amintire
Se-ncercănau copacii-n preajma ta
Pădurea lua foc de dogoarea răsuflărilor noastre
Marea era departe, tocmai la capătul zborului
Poem
Urmă a zborului de pasăre
prin cearcănul inimii –
absenţa
Poem
Încăierare de păsări
pe tipsia cu jăratic a dorului –
coapsele ei
Ioku inele și Iaku inele jucăm pătrățele
Hard-boiled de Colentina
Ieri am încheiat „Homer Goian și gîtul din Teiˮ. Am recitit-o, am mai schimbat cîte un cuvînt pe ici, pe colo. Apoi am trimis-o editorului. Pentru export s-ar mai putea scoate niște pasaje mai dificil de tradus sau, poate, nerelevante pentru cititorii din alte țări.
Nu-mi dau seama cum e. Am doar senzația de lucru încheiat, n-o am pe aia de plutire. O fi bine, o fi rău?
Ce simt acum? Că ar trebui s-o las să se odihnească vreo două săptămîni, apoi s-o reiau, să refac cele două planuri –faptele și ancheta – și s-o scriu din nou, s-o transform într-o nuvelă, publicabilă singură în volum. Deja mi se așază niște lucruri, rotițele nu s-au oprit, merg în continuare, se construiește scenariul care acoperă perioade neprinse în poveste și care explică niște lucruri pentru motivarea lui Achiței. Oricum, nu-mi iese din cap povestea, personajele nu m-au părăsit, au rămas cu mine.
Nu era în plan să scriu cartea asta în 2017 (pînă în urmă cu o oră nici măcar nu mă gîndeam că ar putea fi o carte), dar m-am lămurit că planurile nu mă ascultă, poate ar trebui să fac bine și să le ascult eu pe ele.
A fost o perioadă faină, de scris în primele două ore după miezul nopții (de-aia am și zis că „azi, ziua mea de muncă începe mîineˮ), așa cum au fost și cele în care am comis ultimele texte (Calistrat Hadîmbu și Huca). Sper să nu mai treacă cinci ani pînă la următoarea poveste. Și că, dacă tot am repornit mașinăria, s-o las să meargă.
(asta cu hard-boiled de Colentina nu-mi aparține, am auzit-o de le primul cititor al povestirii)
Critica precoitală și ignorarea fușteiului de sus
Note din fișierul Ianuarie 2017:
Critica de răzbunare și critica precoitală – două ramuri ale criticii de azi, de ieri, dintotdeauna.
*
Întrebare și răspuns:
Sunt cărți care, în comparație cu altele mult mai bune, nu-și merită succesul. De ce credeți totuși că devin foarte cunoscute?
„Bun” sau „rău” sunt termeni relativi în artă, inclusiv în literatură, care țin de gustul fiecăruia. Sigur, există succes de piață și succes de critică, uneori cele două nu merg mînă-n mînă. (E.O. Chirovici)
Unii care vorbesc de sus despre valoare (evident valoare e „ce-mi place mie”) și alții care au umblat prin lume, au văzut ce și cum, au înțeles că nimeni nu e buricul pămîntului, că toți trebuie să-și facă treaba lăsîndu-i și pe ceilalți să și-o facă pe-a lor.
Și tot din acel interviu, despre creative writing:
Ce părere aveți despre cursurile de creative-writing? Ce ar trebui să primeze la un scriitor: știința de a scrie „ca la carte” sau talentul?
Sunt folositoare, mai ales pentru începători. În plus, frecventînd asemenea cursuri, ajungi să cunoști oameni care îți împărtășesc pasiunea pentru scris, ceea ce e grozav. Cît despre ce ar trebui să primeze la un scriitor, aș spune că ambele sunt importante. Nu poți să creezi personaje mai inteligente decît tine, iar dacă ești un tip limitat, fără lecturi obligatorii și o cultură generală corespunzătoare, lucrul ăsta se va vedea în ceea ce scrii și în modul în care scrii. (E.O. Chirovici)
Răspunsul unui om care știe despre ce e vorba, nu care își imaginează (tot așa, de pe scară, de pe fușteiul de sus).
*
O fătucă a citit interviul cu E.O. Chirovici din Evenimentul zilei și îi face un rezumat, asta însemnînd pentru ea că a mai scris un articol. Am observat în textul ei (asta chiar îi aparține) expresia „ignorat în Româniaˮ… Pardon? Puteți explica? Cum adică ignorat? Cu 10-12 cărți apărute? La RAO, nu la Stele pe cer! Probabil 80% din scriitorii țării s-ar vrea ignorați prin publicarea a 10 cărți la RAO. Tanti, donșoară, mai ușor cu tabloidele, că învățați expresii fără să le și înelegeți.
Mișcarea de Trezistență
România se trezește:
România rezistă:
Cred că în România tocmai a luat ființă Mișcarea de Trezistență.
62
Futu-i!
Mai bine mă gîndesc că anul ăsta fac 30 de ani de cînd am căzut în sefeu. 🙂
1987. Quasar. Iași.
Am intrat în ziua de azi spălînd vase. Măcar mi-am început ziua făcînd ceva ce-mi place.
Apoi am dormit și am visat că m-am prăbușit cu avionul. La un moment dat mi-am dat seama că mergem în jos, drept în jos. Nu ne-am mai revenit. Și într-o clipă vedeam totul în sepia, erau mașini arzînd, cu oameni în ele – și-mi ziceam că șoferul a aut parte de o moarte cam nasoală. Noi (care noi?) nu mai eram în avion, mergeam pe-acolo și am înțeles că accidentul se petrecuse. Eram Dincolo. Așa, deodată, fără să realizez cînd anume se întîmplase. Deci așa e după? Apoi mi-am zis că de-abia bine, o să mă văd cu Liviu și cu Ștefan.
Bun, și-acum, că tot sînt într-o fază de after-după, scriem și noi cărțile alea???
Chifteluțe suedeze (polițistă)
Scurta viață și lunga moarte a jupînului Calistrat Hadîmbu din Vizireni (steampunk)
Vremea zăpușelii ((post)cyberpunk)
Relatare despre dublu (fantasy)
Să-mi face și eu listă cu cu ele, cum și-a făcut Arya Stark.
astfel atent, la toți și la toate…
Colierul de perle al bunicii 
Comentarii recente: