Probabil s-au făcut studii despre copiii care cresc în familii de homosexuali (de ambe sexe). Ce zic alea? Că a sta și a ne da cu părerea despre subiect e ca și cum ne-am da cu părerea dacă teleportarea e posibilă sau nu, în loc să vedem niște articole științifice pe tema asta.
Unul dintre marile argumente împotriva chestiunii cuplurilor homosexuale (cu tot ce implică asta: căsătorie, familie, adopție de copii etc.) este că așa e familia tradițională: mamă, tată și copii (nu aduc în discuție aberația aia: cum o să-i spună un copil mamă unui bărbat???). Cîte familii din prezentul în care trăim sînt alcătuite din mamă și copil/copii? Sau tată și copil/copii? Sau bunici și copil/copii? Ar trebui să nu le mai numim familii?
Un alt argument este că așa a lăsat natura. Bine, natura a lăsat multe. Cu niște ani în urmă eram convinși că natura a lăsat apendicele aiurea, fără nici un scop. Se pare că, între timp, am aflat că natura era alfel, că apendicele nu e chiar atît de inutil.
Nu iau în discuție deloc, dar absolut deloc, argumentele religioase. În primul rînd, astea nu sînt argumente. Nu poți argumeta ceva, orice, cu replici din filme sau din cărți de ficțiune.
Și, în încheiere, ceva găsit pe Facebook: pînă la urmă, cuplurile homosexuale adoptă copiii de care își bat joc cuplurile „normaleˮ.
Colierul de perle al bunicii 
Cum să spui așa ceva? Toată lumea știe că a crește într-un orfelinat e mult mai bine și oferă mult ma imulte șanse de realizare în viață decât a crește într-o familie unisex, nu? Nu-ți dai seama că acei așaziși părinți îl vor ÎNVĂȚA pe copil să fie și el un gheu? Că doar s-a dovedit cu argumente solide că asta se învață, e o fiță, ține de a fi la modă, ca băutul de whisky cu redbull…
whisky cu redbull? serios? scrie asta în biblie? că, dacă nu, n-are cum să fie adevărat. 🙂
:)))))