Arhive lunare: decembrie 2013

13-14

i believe i can flyÎn 2013 n-am scris nici o carte, nici (surpriză!) n-am publicat vreuna. Ba, dacă mă gîndesc bine, nici măcar o povestire n-am scris. Iar articole, prea puține – am renunțat la toate rubricile pe care le aveam prin reviste.

Am funcționat doar ca redactor-șef de Argos și redactor, coordonator de colecții pentru Editura Paladin.

Am trăit 6 săptămîni în Suedia și sper ca peste 6-7-8 ani să pot spune că am trăit un an în Suedia. Sau să mă mut de tot acolo, și aș face-o de drag. Cred că dincolo de emigrare din motive economice, polititce etc. Mai există și varianta în care te stabilești într-un oraș sau într-o țară pentru că acolo îți place ție, acolo ai vrea să trăiești, cu locul ăla te potrivești cel mai bine șamd. De-abia asta îmi pare a fi adevărata libertate de mișcare sau cum naiba s-o fi chemînd.

Dă-l naibii de 2013! A fost, gata, s-a terminat (ei, mai e oleacă), să vedem ce-o să fie în continuare, că asta contează.

În 2014 sper să rezlvăm problemele apărute în ultimele zile ale lui 2013. Sînt încrezător.

În 2014 aș vrea să scriu. Măcar cîteva povești. Poate chiar o carte. Ar mai fi cele două cărți de articole, care trebuie doar puse în fișier. Vedem.

În 2014 o să mai adaug o lună trăită în Suedia, de data asta chiar în Stockholm (nu doar ca vizitator, între trenul de prînz și cel de seară).

În 2014 vreau mai multe cărți la Paladin decît în 2013. Cîteva dintre ele o să fie niște surprize plăcute (sper) pentru cititori. Prima trilogie a lui William Gibson (de data asta integral, adică Neuromancer – Count Zero – Mona Lisa Overdrive), debutul lui Ann Leckie (Ancillary Justice)… Ultimul autor cu care am semnat contract este Graham Joyce.

Mai vreau niște cărți frumoase traduse de Ona (că vor fi pentru Paladin sau pentru Polirom… are mai puțină importanță; sigur vor fi și și; iar dacă sînt traduse de ea, vor fi și frumoase).

Mai vreau să văd publicate cele trei cărți traduse pînă acum de Radu.

Și Manu să termine cu bine masteratul.

În rest… să citesc cărți noi ale prietenilor mei și să fiu prezent la lansările lor, să-mi cumpăr cîte un exemplar și să stau la coadă la autografe. Să particip la Final Frontier, Bookfest și Gaudeamus.

A, și poate ar fi timpul să mai public ceva prin străinătățuri. Că n-am mai făcut-o de mult.

Iar vouă vă doresc tot binele din lume. Să ne revedem sănătoși, cu bucurie în 2014.

adica noi

Suedeza engleză pe românește

Liza Marklund - Pe viataLiza Marklund – Pe viață
Editura Trei, 2013
Traducere din limba engleză de Dina Litzica

De-abia așteptam să citesc o carte de Liza Marklund, după cele cinci sau șase filme pe care le-am văzut, ecranizările primelor romane din seria ei cu Annika Bengtzon. Nu numai pentru personajul care-mi devenise apropiat din filme, nu numai pentru o poveste polițistă, ci și pentru o nouă întîlnire cu Stockholmul.

Odată ajunsă în piața Mosebacke a mărit pasul, a dat ocol clădirii Södra Teatern și s- aoprit să privească portul. Era unul dintre locurile care-i păceau cel mai mult în ume. Dacă ar fi fost să trpiască într-un loc după pofta inimii, și-ar fi cumpărat unapartament pe Fjällgatan sau în apropiere de spitalul Ersta. Priveliștea era incredibilă, apa și luminile, clădirile medievale, muzeul, Djurgården și parcul de distracții în dreapta, în depărtare muzeul Waldemarsudde, oglindindu-se în apă. Un vapor care venea din Vaxholm se apropia de chei, cu luminițele sclipind în apă. Acolo locuiau oameni de mai bine de o mie de ani, înainte ca Birger Jarl să construiască, p einsulele d ela gura lacului Mälaren, capitala Suediei.

Cartea e OK, e bine scrisă, povestea se desfășoară cum e firesc în cazul cărților de gen, suspans, lipici pe pagini, nu te dai dus pînă nu mai termini încă un capitol și încă unul… și tot așa.

Marea surpriză au constituit-o însă pasajele – destul de numeroase – în care Annika Bengzton apare ca personaj de roman (nu de roman polițist), cu problemele unei femei în plin divorț, cu doi copii după ea, cu un sac de necazuri în spinare, cu prietenii pe care a știut (sau nu) să le cultive, cu percepții ale vieții din punctele de vedere al ziaristei, mamei și soției (înșelate, părăsite), un personaj care mi-a devenit și mai apropiat la lectură, după ce-mi plăcuse sub înfățișarea lui Malin Crépin.

– Du-te dracului, i-a strigat. Sper să mori, căpușă egoistă!
A reușit cumva să descuie ușa, a trîntit-o în urma ei, apoi a luat-o pe scări, fără să aprindă lumina. S-a oprit în fașa ușii ei și a ascltat dacă venea vreun sunet de jos, dar totul era liniște și umbre prăfoase.
A descuiat și a intrat în sufragerie fără să aprindă lumina, după cum își făcuse obiceiul. A stat nemișcată în mijlocul încăperii și a așteptat pînă ce toate grijile zilei s-au făcut mici și au dispărut. Întunericul și liniștea îi dădeau un sentiment de calm. Întunericul n-o speria, niciodată nu o speriase. Dimpotrivă, o lăsa să se ascundă și să exploreze cărări noi.
A sunat telefonul și a rupt liniștea.

Annika Bengtzon, ziarista puternică, femeia fragilă… care s-a mutat unde? Tocmai pe Västerlånggatan, o stradă pe care am umblat zi de zi, două luni din viața mea. Cum să nu-mi placă?

Despre cartea pe care am citit-o (adică traducerea Dinei Litzica) ce să zic? Nu mă așteptam ca o editură cum e Trei să ne ofere o carte suedeză tradusă din limba engleză. Deși tocmai citisem cartea finlandezului Tuomainen tradusă din germană. Dar am văzut și Prințesa ghețurilor, de Camilla Läckberg, tradusă din suedeză, Furtună solară, de Åsa Larsson, tot din suedeză… E drept că am în colecția lor și volume de Håkan Nesser și, din nou, Liza Marklund, doar traduse (fără a se specifica din ce limbă – nu știu dacă Laurențiu Dulman și Constantin Dumitru-Palcus traduc din suedeză sau nu)…

Adică avem aici, în Pe viață, ce a înțeles traducătoarea română din ce a înțeles traducătorul englez. Iar redactorul… a avut și el grijă să avem o variantă fidelă a romanului pe care l-au citit englezii, că de-asta a fost angajat (în rest e destul de bună redactarea).

Că doar e carte polițistă, nu? Ce sufletul mării! Dacă aflăm cine omoară pe cine e foarte bine, n-am dat banii degeaba. (Aici am fost ironic)

Să vă dau cîteva exemple care n-ar fi existat la o traducere a originalului.

De pildă, pe Västerlånggatan nu sînt blocuri. Annika nu s-ar fi putut îndrepta spre blocul în care locuia, cum se spune în versiunea românească. Pe Västerlånggatan sînt doar case. Cu două, trei etaje, e drept, dar case. Multe din secolul XVII. E drept că adresa lor exactă conține și numele cvartalului, dar dacă englezul o fi zis block, de ce să nu zicem în română bloc, deși la noi, bloc înseamnă cam altceva, iar cititorul nu-și imaginează o casă (chiar dacă locuiesc cîteva familii în ea).

La un moment dat, cineva îi mulțumește Annikăi și ea îi răspunde:

– Cu plăcere.
O fi corect? Așa se spune cînd îți mulțumește cineva pentru ospitalitate?

Această inserție cu gîndul Annikăi pare cam ciudată pentru cititorul de engleză și română. Pentru suedezi, nu. Pentru că la ei, “cu plăcere” se poate exprima diferit, în funcție de serviciul/fapta care a atras mulțumirile.

Referirile la Gothenburg n-ar fi existat decît la o traducere din engeză. Și nici atunci, de fapt, pentru că traducătorul/redactorul ar fi trebuit să folosească oricum Göteborg, așa cum scriem noi, chiar dcă nu folosim nici pronunția suedeză, nici pe cea englezească. În nici un caz Gothenburg nu avea ce căuta în cartea asta.

Și mă opresc aici, era vorba doar să ilustrez, nu să fac un inventar.

O să am grijă de-acum, ca următoarea carte suedeză pe care o voi citi să fie tradusă din suedeză. Ceea ce însemană că, profund recunoscător politicii editoriale de la Trei, nu voi avea parte de întreaga serie Annika Bengtzon.

Asta e! E o vorbă care zice că în viață nu poți să le ai pe toate.

La fel de adevărat este că o altă vorbă zice „dar e bine să încerci”.

Ca să încheiem într-o notă optimistă totuși.

PS. Pe viață este al șaptelea volum din seria Annika Bengtzon.

Maratonton

maratonton

În 3 ore au discutat 150 de acte normative. Asta e o chestie dintr-o carte SF, da? Adică au discutat un minut și 12 secunde fiecare act. Ce viteză, țațo, ce viteză!
Ce înțeleg ei prin DISCUTAT? Au citit titlurile? Cred că nici pentru citit titlul nu le-au ajuns cele 72 de secunde (dacă am socotit bine).
– De acord?
– Da.
Strașnică discuție!

Niște mitocani, soro!
)(#& #U&^$#^%$

(în traducere liberă: Ori în stradă, ori la aeroport!)

Conventia Nationala de SF – RomCon 2013

Programul Convenției Naționale de SF, RomCon 2013, Iași, 13-15 decembrie:

Casa de Cultură a Studenţilor – Iaşi Muzeul Literaturii Române Clubul UNESCO «Quasar» – Iaşi

PROGRAMUL
Convenţiei Naţionale de Science Fiction
(RomCon 2013, ediția a 35-a):
„Science – Fictionul ca literatură de frontieră”, 13-15.12. 2013

Mircea Oprita2w800hInvitat de onoare:• Mircea OPRIŢĂ
Invitaţi speciali: • Cristian Tudor POPESCU • Cătălin BADEA–GHERACOSTEA • Alexandru MIRONOV • Cornel SECU
Vineri, 13.12.2013: copilăria

15.00 / Foaierul C. C. S. • Spectacol inaugural: Dansuri, strigături & ziceri populare din Exterrior (susţinut de elevi, studenţi, juniori, seniori şi… exterri). Evoluează: Brandul Internațional „Kasta Morrelly“ (autoritate în industria creativă), Luminiţa Manole și Trupa „Inimă de copil“, Beatrice Badea, Alex Marinescu, Trupa „Quasar“ şi… cine mai doreşte.

15.45 / Sala de conferinţe • Vernisajul expoziţiei Călătorind prin universuri virtuale, II (pictură, grafică şi colaj SF & Fantasy). Expun Mircea Boboc, Sabina Drinceanu, Radu Gavrilescu, Alexandru Leonte, Paul Vîrlan și prezintă Daniel Moisii.

16.15 / Sala de conferinţe • Deschiderea festivă a Convenției Naționale de Science Fiction, ediția a 35-a, de către Mircea Opriță, George Ceaușu, Cornel Secu și Mihai Pricop.

16.45 / Sala de conferinţe • Fantastica românească după al doilea război mondial, conferință de Cătălin Badea-Gheracostea.

17.30 / Sala de conferinţe • Dezbatere: Jurnalism şi Science Fiction. Participă: Vlad-Romeo Frânghiu, Marian Coman, George Lazăr şi Mircea Nanu-Munteanu.

19.00 / Masa de seară.

20.00 / Sala de conferinţe • Chronoglider, scurtmetraj de Adrian Chifu și Despre suflet, scurtmetraj de Mihai Botez (cu George Frunză), apoi întâlnire pe „Skype“ cu Nicole Vasilcovschi și Radu Vasile Chialda.

20.45 – 22.00 / Sala de conferinţe • Ultimele noutăţi de cenaclu în SF & Fantasy (lecturi în primă audiţie). Prezintă: Mircea Boboc, Ciprian Șoptică, Nick Sava și Ovidiu Petcu.

Sâmbătă, 14.12.2013: tinerețea,
cu surpriza zilei: asaltul clonei lui Dan Merișca (mereu tânăr) !

9.45 / Sala de conferinţe • Dezbaterea Feminismul în SF, cu Beatrice Badea, Ștefana Cristina Czeller, Gina Sava-Răducanu. Moderează Felicia Ceaușu

10.30 / Sala de conferinţe • Colocviu: Limitarea competenţei ştiinţifice la frontiera artistică în SF & Fantasy. Sesiune de teorie și istorie literară coordonată de Ilie Moisuc. Se evidenţiază: Nicolae Crețu, George Ceauşu, George Lazăr, Gabriel Ghețeu și Lucian Merişca.

Dan Merisca

Dan Merișca

12.00 / Faţada C. C. S. și Sala de conferințe • In memoriam: Dezvelirea plăcii comemorative «Dan Merişca». Evocări de Cristian Tudor Popescu, Alexandru Mironov, Sorin Antohi, Adrian Constantin Căliman după care urmează: Dan Merișca și prietenii, cu Ana-Maria Mihai, Maria Prutieanu și Lucian Merișca.

13.00 / Sala de conferințe • Invitatul de onoare al RomCon-ului 2013, Mircea Opriţă, prezintă conferința: O călătorie spre centrul Science Fiction-ului.

13.45 / Sala de conferințe • Sezonul publicistic 2012 – 2013: Lansări de reviste SF, Fantasy şi anticipative: revistele „Ştiinţă şi tehnică“, „Helion“ & „Junimea studenţească“. Coordonează: Emilian Marcu și prezintă Alexandru Mironov, Marc Ulieru și Cornel Secu.

14.15 / Sala de conferințe • Sezonul editorial 2012 – 2013: Prezentări de cărţi SF, Fantasy și alte genuri conexe ale editurilor: „Pim“, „Tracus Arte“, „Cygnus“, „RVC Publisher“. Coordonează: George Ceaușu și prezintă: Mihai Botez, Ștefana Cristina Czeller, Ovidiu Petcu, Mircea Nanu–Muntean, Ciprian Șoptică și Marian Coman * .

15.00 / Masa de prânz.

16.30 / C.C.S. (Azur) • Dezbatere:Științele de frontieră față în față cu existența extraterestră. Coordonează Alexandru Mironov și intervin: Dumitru Crivoi, Constantin Bursuc, George Ceaușu, Luminița Manole, George Lazăr și Dan Radu Căpitan.

17.45 / Sala de conferinţe • Science Fiction, utopie / ucronie și istorie. Conferențiază Sorin Antohi.

18.30 / Dezbatere: Fandom 2013: Şedinţa Asociaţiei Române a Cluburilor şi Autorilor de SF. Coordonează: Lucian Merișca, Cornel Secu și se prezintă șefii de cluburi.

19.15 / Masa de seară.

20.30 – 22.00 / Sala „Intim“ • Balul tineretului mutant. Noi dansuri, muzici, texte și contexte SF & Fantasy cu: Morel Bolea și Brandul Internațional „Kasta Morrely“, Beatrice Badea, Emil Răducanu, Romeo Cozma, Alex Marinescu şi… cine mai doreşte.

Duminică, 15.12.2013: maturitatea

9.45 / Galeriile „Pod Pogor fiul“ (M. L. R.) • Dezbatere: Science fiction & fantasy în România zilelor noastre. Coordonează: Ovidiu Petcu, Mircea Băduț, Traian Bădulescu și Alexandru Mironov.

10.30 / Galeriile „Pod Pogor fiul“ • Medalion Mircea Opriță. Prezintă Cornel Secu și George Ceaușu.

11.15 / Galeriile „Pod Pogor fiul“ • Economia holografică, conferință susținută de Tiberiu Brăilean.

12.00 / Galeriile „Pod Pogor fiul“ • Anunțarea premiilor naționale la Science Fiction și genuri conexe pentru anul 2012. Coordonează: Cătălin Badea-Gheracostea, George Ceaușu și Cornel Secu.

13.00 – 15.00 / Galeriile „Pod Pogor fiul“ • Şedinţă intercenaclieră festivă: Viitor de horror SF-ul își are. Coordonează atmosfera: Emilian Marcu & Lucian Merişca iar, în final, o dezordonează definitiv Brandul Internațional „Kasta Morrely“.

[Se vor prezenta aparițiile editoriale: Mihai Botez et alii, Anul 2012 între obsesie și depresie, Editura Bucovina, Iași, 2012; Ștefana Cristina Czeller, Ozz, Editura „Tracus Arte“, București, 2012; Ovidiu Petcu, Ecuația lui Faust, Editura „Tracus Arte“, București, 2012; Florin Haidamac, Dispensarul SF, Editura „Cygnus“, Suceava, 2012 Ciprian Șoptică, Înapoi la rațiune, Editura „RVC Publisher“, Sibiu, 2012]

Oceanul de la capatul aleii – cea mai buna carte fantasy a anului 2013

GOODREADS a anunțat: cea mai bună carte a anului 2013 la categoria fantasy este The Ocean at the End of the Lane, de Neil Gaiman.

Cartea a obținut 43.534 de voturi, la peste 30.000 de voturi de următoarea clasată.

Versiunea românească, Oceanul de la capătul aleii, a apărut în vară, simultan cu versiunea originală, la Editura Paladin, în traducerea Iuliei Dromereschi.

ocean-gaiman_____FINAL-front800h

 

%d blogeri au apreciat: