Arhive lunare: martie 2013

Douăzeci de ani de Nostalgie

„N-am mai scris niciodată povestiri asemenea celor din Nostalgia, căci ele nu pot fi pastişate, continuate sau dezvoltate. După Arhitectul m-am oprit pentru că nu mai era nimic de spus. Nici n-am mai citit din această carte, am rămas doar cu vaga, dar magica ei amintire. Mi-au rămas jocul fetițelor din REM, stiloul ambiguu din Mendebilul, muzeul Antipa din Gemenii, micul râs de gnom al revolverului din Ruletistul. Dar pentru mine n-a existat cu adevărat niciodată decât o singură carte a mea: cea la care tocmai scriu.“ (Mircea CĂRTĂRESCU)

„O carte stranie, strălucire bruscă pe firmamentul palid al literaturilor europene.“ (Le Monde)

„Cărtărescu este un Proust psihedelic, un degustător literar al Apocalipsei care, în acelaşi timp, se lasă în voia aromelor delicate ale după-amiezilor din copilărie.“ (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Nostalgia lui Mircea Cărtărescu este fascinantă, pătimaşă şi neaşteptată – aşa cum poate fi numai literatura adevărată.“ (Los Angeles Times)

„Creator al unui univers suspendat între vis şi realitate, Cărtărescu este o revelaţie.“ (El País)

„Aşa ar scrie George Lucas dacă ar fi poet. Prin imaginaţia sa prolifică şi ameţitoare, Mircea Cărtărescu se dovedeşte, în pofida avangardismului crepuscular, mai modern decât aproape toată literatura europeană tradusă acum.“ (New York Sun)

(HUMANITAS)

Dezbatere cu fanii colecţiei Biblioteca Polirom la Librăria Bastilia

Joi, 28 martie, la ora 19.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5) din Bucureşti, va avea loc o dezbatere pe tema „Tendinţe în literatura universală actuală”, prilejuită de apariţia a trei noi serii în cadrul colecţiei „Biblioteca Polirom”: Esenţial, Actual, Junior.

Invitaţi: Aurora Liiceanu, Cristian Teodorescu, Bogdan Ghiu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Dan Croitoru, Alin Croitoru

De asemenea, toţi cei care îndrăgesc „Biblioteca Polirom” sînt invitaţi să aducă la eveniment cartea preferată din această colecţie şi să participe la discuţie.

De la începutul acestei primăveri, în colecţia „Biblioteca Polirom”, unul dintre cele mai apreciate şi mai iubite proiecte editoriale dedicate ficţiunii străine, au apărut seriile:

  • „Esenţial”, dedicată autorilor consacraţi, cărţilor importante din literatura lumii”;
  • „Actual”, ce va cuprinde scriitori contemporani, voci şi tendinţe noi în literatura universală de azi;
  • „Junior”, serie în care vor apărea cărţi pentru adolescenţi şi pentru tinerii de toate vîrstele .

Un spot dedicat noilor serii BP, aici.

Primele titluri apărute în noile serii din colecţia „Biblioteca Polirom” (disponibile atît în librării, cît şi pe www.polirom.ro) sînt: Ultimul dans al lui Charlot de Fabio Stassi, Davaiştii de Irvine Welsh, Copilul zînelor de Philippa Gregory, Cîntul lui Ahile de Madeline Miller, Libertatea de a iubi de Usma Azlam Khan, Poveste pentru timpul prezent de Ruth Ozeki, precum şi noi ediţii ale volumelor Marina de Carlos Ruiz Zafon, Baudolino de Umberto Eco, 1001 de zile sau Noua Şeherezadă de Ilf şi Petrov, Purificare de Sofi Oksanen, O vară fără bărbaţi de Siri Hustvedt, Zile birmaneze de George Orwell şi Harta şi teritoriul de Michel Houellebecq.

Primul titlu din colecţia „Biblioteca Polirom” a fost publicat în 1998. Între anii 2001 şi 2005, colecţia a fost coordonată de Denisa Comănescu, iar din 2006, coordonatorul acesteia este Bogdan-Alexandru Stănescu. Pînă în prezent, în „Biblioteca Polirom” au fost publicate peste 900 de titluri, cu patru milioane de volume tipărite, şi 20 de serii de autor: Samuel Beckett, Saul Bellow, Jorge Luis Borges, John Fowles, Ernest Hemingway, Danilo Kiš, Doris Lessing, David Lodge, Amin Maalouf, Henry Miller, Haruki Murakami, Amélie Nothomb, Vladimir Nabokov, Orhan Pamuk, Pier Paolo Pasolini, Philip Roth, Salman Rushdie, JoséSaramago, John Steinbeck, Mika Waltari.

Bestseller-urile colecţiei sînt De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger, Marele Gatsby de F.S. Fitzgerald, Lolita de Vladimir Nabokov, Numele trandafirului de Umberto Eco, şi Idiotul de F.M.Dostoievski.

Calitatea traducerilor, diversitatea tematică, ţinuta grafică, sincronizarea cu cele mai noi apariţii din literaturile lumii sînt doar cîteva din atuurile prin care colecţia s-a impus în rîndul iubitorilor de beletristică din România.

Din septembrie 2011, cărţile colecţiei „Biblioteca Polirom” sînt editate şi în format digital (eBook).

 (comunicat de presă POLIROM)

 

 

Digital Mike

Asta chiar trebuie s-o spun (de parcă de altele m-aș fi jenat): ia uitați cum arată TOP 5 elefant.ro, categoria reviste în format digital:

Screenshot at 2013-03-26 (argos reviste digi nr 1)

Și acum să explicăm:

Locul 1 – revista ARGOS science fiction & fantasy, redactor-șef Michael Haulică

Locurile 2,3 și 5 – numelere 1, 3 și 2 din Biblioteca Galileo, supliment al revistei Galileo, făcut de mine

Ba mai mult, Biblioteca Galileo nr.1 (locul 2), conține „Povestea lui Calistrat Hadîmbu”, de Michael Haulică (premiile Galileo și Romcon 2012 pentru cea mai bună povestire românească)

Locul 4 – Revista de povestiri nr.1, care conține povestirea „…și viață fără de moarte”, de Michael Haulică

Doamnelor și domnilor, PECINGINEA s-a-ntors!

PS Încă o veste bună: toate cele 5 reviste au prețul redus cu 30%.

PS2 În Biblioteca Galileo, numerele 2 și 3, găsiți povestiri semnate de doi autori foarte dragi mie, Oliviu Crâznic, respectiv Doru Stoica.

Revista ARGOS pe piața cărților digitale

De cîteva zile revista ARGOS pate fi găsită în librăria elefant.ro.

Argos-1issn

Azi am luat o poză de pe elefant.ro cu un top 5 vînzări al revistelor apărute în format digital. Și iată ce frumos arată acest top 5.

Screenshot at 2013-03-25 -argos

Proză de Oliviu Crâznic, Liviu Surugiu  Liviu Radu, Narcisa Stoica și Ioana Vișan, interviu cu Dan Lungu, articole și recenzii de Tudor Ciocârlie, Oliviu Crâznic, Dan Doboș și Michael Haulică.

Clasamente, clasamente…

agentia-de-carteVai de capu’ lor de scriitori de mainstream!

Pe Agenția de carte se fac niște clasamente cu cele mai bune cărți ale anului 2012.

Nu știu cine a făcut lisele, nu știu nici dacă ele reprezintă deja niște “liste scurte”, rezultat al unei selecții a cuiva, sau doar o însăilare din amintiri a unei liste cu cărțile apărute în 2012. Nu se spune nimic despre ce înseamnă listele afișate și votate.

Deja există un cîrd de comentarii prin care se manifestă mirarea (să-i zic doar atît) față de absența unor cărți considerate printre cele mai bune apărute anul trecut, dar absente din listele supuse votului public.

Cum își gestionează fiecare premiile și clasamentele… ar trebui să fie treaba lui. Numai că există și în activitatea asta niște regului, niște pași de urmat. De pildă noi, cînd pregătim premiile Galileo, facem o listă cu toate cărțile F&SF apărute în anul precedent, apoi lăsăm o săptămînă, două pe site (www.revista-galileo.ro) pentru a se putea face completări, și de-abia după aceea purcedem la votul efectiv pentru stabilirea nominalizărilor și-apoi a votului final. Am dat exemplul ăsta, pentru că e vorba de un vot popular, n-am intrat în tainele clasamentelor/premiilor cu juriu.

Revenind la listele afișate pe site-ul Agenției de carte, văd și eu absența TUTUROR cărților semnate de autorii români de F&SF. Am zis absența autorilor, pentru că volume de gen există. Numai că ele sînt scrise de scriitori care sînt cunoscuți în mediile mainstream. Adică, să încerc să înțeleg: literatua F&SF e proastă cînd o scriu sefiștii și OK cînd o scriu cei din mainstream și n-o numim nici F&SF?

Poate că nume ca Sebastian A. Corn, Liviu Radu, Marian Truță, Ana-Veronica Mircea, Narcisa Stoica (au publicat toți în 2012) nu vă spun nimic. Dar nici mie nu-mi spune nimic nici un scriitor dacă nu-l citesc.

Citiți, domnilor, și dup-aia faceți liste.

Dar de Isaac Asimov, apărut într-o nouă traducere, în 2012, ați auzit? Nu știu de ce mă mai miră autismul ăsta, cînd se pare că nici de Philip Roth nu prea ați auzit, de el și de noua traducere din opera lui, publicată la Polirom în 2012. Vai, vai…

Citiți, domnilor, și dup-aia faceți liste.

Dacă vrem să fim cinstiți, dacă vrem să spunem că X este cea mai bună carte apărută în 2012, atunci trebuie musai luate în considerare TOATE cărțile apărute în 2012. Dacă nu facem așa… vom avea doar o carte care este cea mai bună dintre cele de pe listă și nu cea mai bună dintre cele ale anului 2012.

Așa că, vreți, nu vreți, pînă nu luați în considerare și cărțile polițiste, și cărțile F&SF și tot ce mai înseamnă beletristică, toate clasamentele și premiile sînt false.

Iar treaba aia cu sefeul nu e literatură decît dacă e scris de scriitorii de mainstream… mă duce la concluzia asta: dacă am da tuturor sefiștilor să citească volumul ăla cu Emoție sau Emoții, ăla de care tot face mișto un cristian, cred că am auzi reacții de genul “Vai de capu’ lor de scriitori de mainstream! La ce dracu’ să citești mainstream, dă-i încolo cu nișa lor!”

La bună vedere, domnilor! Și la multe cărți bune. Un om înțelept spunea că nu există decît două feluri de cărți: bune și proaste.

Cărțile mele la Tîrgul de carte F&SF Final Frontier

Volumele de proză Așteptînd-o pe Sara, Povestiri fantastice și Transfer și cele de publicistică Nu sînt guru și …nici Torquemada vor putea fi găsite la standurile editurilor Millennium Books și Tritonic.

Sîmbătă și duminică, la cea de-a treia ediția a Tîrgului de carte F&SF Final Frontier.

Locul: TeCaFi (Cafeneau aLiberală, str. Doamnei, nr.9, vizavi de Banca Națională).

Accesul publicului va fi permis între orele 10.00 și 18.00.

Evenimente: lansări de carte, discuții, sesiuni de autografe, întîlniri cu invitați speciali. Programul complet aici.

Traducătorii-coautori

Final Fronier, tîrgul de carte F&SF. Sîmbătă, ora 15.00: „Traducatorii-coautori”. Moderator: Michael Haulică. Invitați: Ștefan Ghidoveanu, Mircea Pricăjan, Liviu Radu, Horia Nicola Ursu

Am scris cu ceva vreme în urmă, în Observator  cultural, un articol pe care l-am intitulat „Cei fără nume pe copertă”.

Dezbaterea pe care o voi iniția sîmbătă pleacă de la acest articol, pe care îmi permit să-l reiau aici:

Cei fără nume pe copertă

John Scalzi - Povestea lui Zoe

John Scalzi – Povestea lui Zoe, Millennium Books, 2012, traducere de Cristina Ghidoveanu

Expresia pe care am folosit-o ca titlu îi aparține Elisabetei Lăsconi și surprinde foarte exact viața și aventurile traducătorilor români.

Am lucrat cu traducători, știu că nu sînt toți la fel, așa cum nici scriitorii nu sînt toți din același aluat. Știu că unii sînt mai cu har decît alții, știu că unii muncesc mai mult decît alții. Ca redactor am fost încîntat să nu fac mai nimic în urma unora, și încîntat nu pentru că leneveam eu, ci pentru că aveam ocazia să cunosc direct talentul și profesionalismul unor traducători. Am avut și ocazia să muncesc mult după o traducere sau alta, spunîndu-mi înciudat că nu eu trebuie să traduc paginile astea și că dacă voaim să mă fac traducător mă făceam etc. etc., ca tot omul la nervi. Sînt cazuri și cazuri, ca peste tot.

Kelley Eskridge - Un spațiu periculos, Millennium Books, 2012, traducere de Lorena Lupu

Kelley Eskridge – Un spațiu periculos, Millennium Books, 2012, traducere de Lorena Lupu

Dar nu vreau să scriu un articol despre cazuri particulare, nici despre găselnițele minunate ale unora, nici despre lipsa de inspirație a altora, nu vreau să fiu foarte concret, nu vreau să jucăm cu cărțile pe masă, nu facem lecții, nu avem teme de rezolvat, sîntem în vacanță, împodobim bradul de Crăciun, este ultimul articol pe 2011 și nu se știe dacă nu cumva o să fie chiar ultimul de tot… Intenția mea e să scriu despre traducători în general, despre acești oameni pe care pare a nu-i băga nimeni în seamă pentru că numele lor este scris undeva pe pagina de titlu peste care sare toată lumea, iar cîteodată nici acolo, ci pe pagina de gardă unde chiar nu se uită aproape nimeni.

Lois McMaster Bujold - Cioburi de onoare, Paladin, 2013, traducere de Ona Frantz

Lois McMaster Bujold – Cioburi de onoare, Paladin, 2013, traducere de Ona Frantz

Despre traducători vreau să scriu, iar despre ei, ca breaslă, nu se poate vorbi decît cu imens respect pentru destinul pe care și-l asumă de a vorbi cu vorbele altora, de a se pune în locul marilor scriitori ai lumii și a le rescrie cărțile în limba română pentru ca și noi, românii, să trăim universal, să ne simțim aidoma cetățenilor lumii. Dreptul la literatură poate n-o fi înscris în Constituție, dar ei, traducătorii, și-au asumat rolul – și destinul, cum ziceam – de a ni-l face accesibil.

Iar respectul cu care îi privim și îi tratăm pe traducători poate ar trebui să înceapă cu niște tarife corecte – corecte pentru România, pentru că am citit și articole, am citit și luări de poziție pe bloguri și forumuri în care se arăta cu degetul spre tarifele occidentale, numai că la tarifele occidentale toți românii, orice meserie ar avea, privesc cu jind… Deci, repet, niște tarife corecte pentru România.

Robert Holdstock - Mitago, Paladin, 2013, traducere de Mircea Pricăjan

Robert Holdstock – Mitago, Paladin, 2013, traducere de Mircea Pricăjan

Apoi respectul ar trebui să continue cu plata acestor tarife în termenele prevăzute de contracte. Prea multe cazuri de traducători neplătiți au fost dezvăluite public în ultima vreme, prea mare e șirul editurilor (și parcă din ce în ce mai celebre) care uită să-și plătească traducătorii. Iar una dintre consecințele acestui fapt este apariția unei specii de translatori-transpuitori de vorbe în română (uneori nici cu româna nu sîntem în siguranță), a unui soi de gugălași care doar periază rezultatul primit de la Google Translator, indivizi care acceptă și tarife mai mici, și întîrzieri la plată și care devin și ei, cu timpul, noile victime ale acestor neplăți, ca să nu mai vorbim că devin victime ale propriilor iluzii crezîndu-se, după vreo două-trei experiențe de acest fel, traducători. Iar cititorii, la rîndul lor, devin și ei victime ale unor versiuni catastrofale a literaturii după care tînjesc. Adică ne aflăm în plină parabolă a orbilor, pictată de un Bruegel și mai bătrîn…

Tot respect ar fi ca în recenzii să li se acorde măcar o frază și traducătorilor, și nu numai în cazurile în care e ceva de reproșat, dar și în cele în care traducerea este… Știți care e culmea? Că o traducere este bună atunci cînd nu-ți dai seama că este o traducere. Adică oamenii ăștia sînt cu atît mai buni cu cît nu-i vede nimeni. Și atunci, cu atît mai mult un rînd, o frază în cronici sînt minimele semne că, totuși, le-am observat munca. Ceea ce, recunosc, n-o prea fac nici eu, dar uite, îmi dau seama că am greșit și sper să îndrept lucrurile pe viitor.

Arthur C Clarke - Orasul și stelele, Paladin, 2013, traducere de Mihai-Dan Pavelscu

Arthur C Clarke – Orasul și stelele, Paladin, 2013, traducere de Mihai-Dan Pavelscu

În ultimii șapte ani am scris despre cîteva cărți traduse, am vorbit pe la lansările de carte. Îmi amintesc că, în 2009, cînd a apărut Umbra Torționarului, primul volum din seria Cartea soarelui nou, de Gene Wolfe, am spus la lansare că avem Gene Wolfe în versiunea Irinei Horea, pentru că nu puteam spune că avem în față o carte de Gene Wolfe. Ceea ce a făcut Irina Horea cu textul lui Wolfe, așa cum a făcut-o și cu cărțile lui Tolkien cu aproape zece ani mai înainte, era mult mai mult decît o transpunere în limba română a cuvintelor englezești. Așa cum și în  muzică avem diverse interpretări ale aceluiași cîntec, diferite între ele, așa și în literatură putem avea diferite interpretări ale aceluiași autor.

Ray Bradbury, Fahrenheit 451, Paladin, 2013, traducere de Petre Solomon

Ray Bradbury, Fahrenheit 451, Paladin, 2013, traducere de Petre Solomon

Așa că noi n-am citit Gene Wolfe sau J.R.R. Tolkien, ci i-am citit în versiunea Irina Horea. N-am citit Frank Herbert, ci l-am citit în versiunea Ion Doru Brana, iar pe Philip K. Dick l-am citit în versiunea Ștefan Ghidoveanu și pe Stephen King în versiunea Mircea Pricăjan. Și am mai citit Kelly Link sau Elizabeth Moon în versiunea Ona Frantz, China Miéville în versiunea Mihai Samoilă, Laurell K. Hamilton sau Clive Barker în versiunea Florin Mircea Tudor, Orson Scott Card în versiunea Roxana Brînceanu, George R.R. Martin în versiunea Laura Bocăncios, Neil Gaiman sau Dean Koontz în versiunea Liviu Radu, David Marusek, John Scalzi, Brian Herbert & Kevin J. Anderson (iar în curînd îl vom citi și pe Neal Stephenson) în versiunea Cristina & Ștefan Ghidoveanu, Robert Charles Wilson în versiunea Ana-Veronica Mircea, Ken Grimwood sau Jack McDevitt în versiunea Antuza Genescu, William Gibson, Peter F. Hamilton, Greg Egan, Dan Simmons sau… e greu de ales între cele peste 200 de traduceri publicate de Mihai-Dan Pavelescu… Și cu siguranță mai sînt și alții, autori și traducători, pe care i-am omis în această listă pe care nici n-am dorit-o exhaustivă, ci doar demonstrativă.

Și acum ajung la ceea ce voiam, de fapt. O fi atît de greu ca, pe copertă, sub numele autorului tradus, sub titlu, undeva, oriunde, să apară scris și numele traducătorului? În fond, unicitatea cărții o dă combinația celor două nume: autor și traducător.

Sărbători fericite și un an nou mai bun scriitorilor, traducătorilor, redactorilor, editorilor și, nu în ultimul rînd, cititorilor. O viață frumoasă vă doresc.

*

Era decembrie 2011. De atunci, împreună cu Horia Nicola Ursu am hotărît ca toate traducerile care vor mai apărea la Millenniumm Books să aibă pe copertă numele traducătorilor. Iar cărțile apărute în 2013 laPaladin au și ele numele traducătorilor pe prima copertă. Dați clic pe poze și veți vedea.

Cu traducătorii Ștefan Ghidoveanu, Mircea Pricăjan, Liviu Radu, Horia Nicola Ursu voi discuta sîmbătă, la ora 15.00 la TeCaFi (Cafeneau Liberală, strada Doamnei nr.9) despre traducătorii-coautori.

Vă așteptăm.

FINAL FRONTIER: Pasarea Domnului, de Mary Doria Russell

Editura Trei

va invita la evenimentul de lansare a cartii

Pasarea Domnului

de Mary Doria Russell.

Duminica, 24 martie 2013, ora 14.00.

Volum recompensat cu premiile Arthur C. Clarke, James Tiptree Jr., Kurd-Lasswitz-Preis şi British Science Fiction Association


Mary Doria Russell-Pasarea DomnuluiEditura Trei va invita la evenimentul de lansare a cartii Pasarea Domnului de Mary Doria Russell. Volumul recompensat cu premiile Arthur C. Clarke, James Tiptree Jr., Kurd-Lasswitz-Preis şi British Science Fiction va fi analizat de Liviu Radu, Bogdan Perdivara – traducator, Ionut Banuta – ilustratie coperta si Mihai-Dan Pavelescu – coordonator Colectia Epsilon SF, pe data de 24 martie 2013, ora 14.00, în cadrul Târgului de carte SF & Fantasy – Final Frontier (TeCaFi, str. Doamnei nr. 9).

In anul 2019, programul SETI receptioneaza transmisiuni muzicale din vecinatatea lui Alfa Centauri. Prima expeditie spre planeta-sursa a radiotransmisiilor este organizata de Ordinul Iezuit fara stirea si aprobarea ONU, iar contactul cu ea este pierdut. Dupa 40 de ani, a doua expeditie il readuce pe Pamant pe unicul supravietuitor, iezuitul lingvist Emilio Sandoz, care relateaza povestea funesta a contactului cu alta civilizatie.

„Un sclipitor roman despre descoperirea vietii extraterestre.” – Kirkus Reviews

„O lectura fascinanta si un candidat serios la titlul de cel mai bun roman science-fiction al anului.” – John Clute, Mail on Sunday

Mary Doria Russell (n. 1950) s-a nascut in Chicago si a obtinut doctoratul in antropologie biologica. Pasarea Domnului a fost primul dintre cele cinci romane pe care le-a scris in 15 ani. In 1998 a fost recompensata cu Premiul John W. Campbell Award pentru „cel mai bun autor nou”, iar in 2001 a fost inclusa in Gaylactic Spectrum Hall of Fame.

Institutul Chirițoid Român

Lucian Dan Teodorovici despre comunicatul ICR publicat în Observator cultural: „E un text care-mi pare luat de pe vreun forum rătăcit, scris de cineva scăpat de sub controlul părinţilor.”

Și finalul: “ICR-ul actual s-a transformat de fapt dintr-o instituţie într-o Chiriţă care, de dragul lui Guliţă, e gata oricînd să-şi ridice poalele a război. Doar că nu prea îţi mai vine să numeşti aşa ceva comedie.”

Dar mai bine mergeți la sursă: http://www.teodorovici.ro/2013/03/20/institutul-cultural-roman/

LDT20130320micmic

Lansare de carte: Fahrenheit 451, de Ray Bradbury, ediție aniversară

Lansare Fahrenheit 451, de Ray Bradbury

 Lansare Fahrenheit 451 la Final Frontier850h

Editura Paladin vă invită sâmbătă, 23 martie, în spaţiul de evenimente al târgului de carte science-fiction şi fantasy Final Frontier (TeCaFi, Str. Doamnei nr. 9) pentru a participa la lansarea volumului Fahrenheit 451, de Ray Bradbury.

La 60 de ani de la publicarea ediţiei originale şi la 50 de ani de la apariţia primei ediţii în limba română, Editura Paladin vă invită să vă bucuraţi de traducerea lui Petre Solomon, disponibilă la doar 25,9 lei timp de 259 de zile.

Invitaţi: Mircea Naidin, Liviu Radu, Horia Nicola Ursu

Moderatori: Evelina Bidea, Michael Haulică

  

Ray Bradbury, Fahrenheit 451

Autor deţinător al Premiului SFWA Grand Master

Roman distins cu Premiul Retro Hugo 2004

 

Ray Bradbury, Fahrenheit 451-850hFahrenheit 451 face parte din aceeaşi familie cu romanele 1984 al lui George Orwell şi Povestea cameristei al lui Margaret Atwood. Toate trei atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de un sistem totalitar. În plus, distopia creată de Bradbury evidenţiază efectul pe care îl au evoluţia tehnologică, societatea de consum şi televiziunea asupra lumii moderne. Iar arderea cărţilor este o metaforă a pierderii identităţii omului.

Pentru mulţi, (re)citirea romanului va fi o surpriză. Iar înţelesul pe care elementele din viaţa noastră de zi cu zi îl vor da unor secvenţe considerate, până în urmă cu câţiva ani, doar elemente de recuzită va fi adevărata revelaţie a acestei capodopere a literaturii secolului XX.

*

Pentru că… în 2013 se împlinesc 60 de ani de la apariţia ediţiei originale şi 50 de ani de la apariţia primei ediţii în limba română. Pentru că Fahrenheit 451 este unul dintre marile romane ale lumii, iar acolo, la vârf, nu mai există graniţe între gen şi mainstream.

Michael Haulică

Traducere din limba engleză şi note de Petre Solomon

hardcover, 176 p., 130×200

Colecţia Science Fiction Masters

Ilustraţia copertei: Jon Hunt

ISBN: 978-973-124-862-2

Primele 259 ale unui nou brand. 10 mari maeştri science-fiction şi fantasy.

259 de zile la 25,9 lei. În toate librăriile bune.

*

Ray Bradbury (1920-2012) a fost un scriitor american care a debutat în 1941, în Super Science Stories. În 1947, a publicat primul volum de povestiri, Dark Carnival, urmând apoi, în serie, cărţile pe care l-au făcut pe Ray Bradbury o legendă a literaturii americane (nu numai SF): Cronici marţiene, Omul ilustrat, Fahrenheit 451. A primit puţine premii – un Locus, un Prometheus şi un Retro Hugo –, dar numărul lor este întrecut de premiile şi titlurile care i-au fost acordate pentru întreaga carieră.

Mai multe detalii despre autor puteţi găsi aici: http://www.raybradbury.com/.

Urmăriţi noutăţile Editurii Paladin şi pe Facebook.

Science Fiction and Fantasy Writers of America oferă premiul Ray Bradbury pentru scenarii de film, denumit astfel în cinstea autorului

Ray Bradbury a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame pentru contribuţia sa la dezvoltarea industriei filmului

În 1971, un crater de impact de pe Lună a fost numit „Craterul Dandelion”, în amintirea romanului său, Dandelion Wine

În 1990, în Waukegan, Illinois, a fost inaugurat parcul care îi poartă numele

Un asteroid descoperit în 1992 îi poartă numele

În 1994, a câştigă premiul Peggy V. Helmerich Distinguished Author, oferit anual de Tulsa Library Trust

În 1994, a câştigat premiul Emmy pentru scenariul filmului The Halloween Tree

În 2000, a fost premiat cu Distinguished Contribution to American Letters Medal, oferită de National Book Foundation

În 2003, a primit titlul de doctor onorific al Universităţii Woodbury

În 2004, a primit National Medal of Arts

Pentru contribuţia de o viaţă, Ray Bradbury a primit premiul World Fantasy, premiul Bram Stoker, premiul memorial Damon Knight Grand Master, premiul SF Hall of Fame Living Inductee şi premiul First Fandom

Volumul Fahrenheit 451 a fost distins cu premiul Prometheus şi cu premiul Retro Hugo

În 2007, Arthur C. Clarke i-a oferit premiul Sir Arthur Clarke

Tot în 2007, a fost nominalizat la premiul Pulitzer „pentru cariera sa distinsă, prolifică şi extrem de influentă ca autor fără pereche de SF şi fantasy

În 2007, a primit medalia Ordre des arts et des Lettres

În 2008, a fost numit Grandmaster al Science Fiction Poetry Association

În 2009, a fost numit doctor onorific al Columbia College Chicago

În 2010, a primit premiul Scream, oferit de Spike TV

În 2012, locul în care roverul NASA a aterizat pe Marte a fost denumit Bradbury Landing

Romanul Fahrenheit 451 a fost ecranizat în regia lui François Truffaut, cu Oskar Werner şi Julie Christie în rolurile principale. Radio BBC a realizat, în 1982, o dramatizare a volumului cu vocea lui Michael Pennington. În 1986, a fost făcut un joc pe calculator care poartă numele cărţi. În 2006, a fost jucată piesa de teatru cu acelaşi nume pe scena din New York, spectacolul fiind apoi prezentat la festivalul de la Edinburgh, unde a fost laureată a secţiunii Pick of the Fringe. Cartea a cunoscut numeroase alte puneri în scenă, dintre care una, Focul, se joacă la Teatrul Naţional din Iaşi. Filmul Equillibrium a fost inspirat din romanele Fahrenheit 451 şi 1984.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:

Evelina Bidea

PR Manager Grupul Editorial ART

Mobil: 0752 209 009

evelina.bidea@editura-art.ro

%d blogeri au apreciat: