A apărut noul număr al Dilematecii, cel pe ianuarie.

Cartea despre care scriu este Citadela de fier (Tracus Arte, 2012), de Adrian Buzdugan, care la a doua lectură e și mai interesantă decît la prima.

E o carte care trebuie citită încet, fără grabă, cuvînt cu cuvînt, cu atenție la tot și la toate, vorba poetului, să nu scapi vreun sens, vreun înțeles, vreo trimitere, vreo aluzie.

Cu Citadela de fier Adrian Buzdugan lovește din nou și se așază temeinic acolo, la granița dintre mainstream și literatura de gen (SF – sau speculativă, ca să nu oripilăm firile sensibile) punînd umărul la construcția unei noi țări, care-și va clama independența cît de curînd.

Tot în acest număr al Dilematecii, am răspuns la ancheta lui Marius Chivu: Ce defecte/vicii incorigibile aveți?

Am început așa:

O să încerc să dau un răspuns care să nu mă facă mai frumos, mai deștept, mai talentat, mai intransigent, mai principial în ochii cititorilor. Să enumerăm, așadar:

și am terminat așa:

Au fost trei defecte și cred că e suficient, că dup-aia nu mă mai ia nimeni în serios.

Restul… în revista Dilemateca nr. 80 (ianuarie 2013), care a apărut joi, 31.01.2013, împreună cu Dilema Veche.