„Filmul ecranizeaza romanul SF (finalist Nebula) cu acelasi titlu al englezului David Mitchell, tradus si la noi, dar fara eticheta SF, sa nu se sperie intelectualii. ” zice Aron Biro pe blogul lui.

Poate, dacă romanul apărea într-o colecție de SF ar fi avut mai mult succes de public la prima ediție (Humanitas Fiction, colecția Raftul Denisei, 2008, trad. Mihnea Gafița).

Ediția a doua are pe copertă un poster al filmului, așa cum se face, deci nu trageți în pianist (realizator-al-copertei).

Recunosc că mi-ar fi plăcut să-l găsesc pe agentul lui Mitchell în 2006, cînd în căutam pentru Tritonic. Asta e! Nimeni nu poate publica toate cărțile.

Dar e bine să încerce, nu?

Și o poză din arhiva personală, dar în legătură cu Atlasul norilor. Poza e făcută în 2008, cartea tocmai apăruse:

Persoana din fotografie răspunde la numele Piticu-Piticu, dar numai cînd este strigată de Tăntzel. În rest, aruncă o privire Tu nu ești mama mea! și trece mai departe.