Manga
Mangafaua pleacă la Ploieşti.
Să fiţi iubiţi.
Ne vedem la anul.
Dilemateca nr.68, ianuarie 2012
A apărut numărul 68 (ianuarie 2012) al revistei Dilemateca.
Articolul meu este Gardul și leopardul, varianta turcească. Despre Destina, de Mine G. Kirikkanat (Univers, 2011, colecția Globus, traducere de Diana Crupenschi).
Este ultimul articol din acest an, în care am publicat cam 80. În Observator cultural, Dilemateca, Obiectiv cultural și Știință & Tehnică.
2012
La mulți ani!
2012 să fie un an de care să ne bucurăm cu toții.
Mie îmi doresc măcar o carte publicată. Poate asta:
Sau poate alta… (dar n-am coperte pentru celelalte care ar putea să fie).
Să ne revedem sănătoși în 2012. Și-apoi om mai vedea.
Joyce & Paraschivescu
Deci se poate!
Oameni din Dublin, cu James Joyce și Radu Paraschivescu pe copertă!
În pregătire la La Humanitas Fiction.
Sigur că nu are legătură, dar cu o săptămînă în urmă scriam în Observator cultural asta: Cei fără nume pe copertă.
Ei, marile spirite…
Pe oglinda aburită
”actuala critică literară se află în ipostaza unui bătrânel semisenil, ultrascandalizat de buricul dezgolit al unei puștoaice, care în vecii vecilor nu s-ar putea transpune în locul tinerei, pentru a vedea care sunt motivațiile modei pe care o îmbrățișează aceasta. Că bătrânelul merge apoi acasă și dă frâu liber fanteziilor cu buricul gol al fetei, asta e cu totul altă poveste.” – concluzia e beton! Nu sunt toti criticii actuali asa, insa nu exceptiile fac regula! (pe Facebook)
Eu am învățat la școală că dacă există un caz pentru care nu funcționează regula, înseamnă că nu avem o regulă.
*
I think God went to David,Gabriel and Michael. Said „dudes lets go down to earth and make a band called Baroness.”
Pe Facebook? Pe Youtube? Dar ce mai contează?! Ăsta ESTE un microtext.
*
„It’s not the job of the artist to give the audience what the audience wants. If the audience knew what they needed, then they wouldn’t be the audience. They would be the artists. It is the job of artists to give the audience what they need.” (Alan Moore)
*
Nora Jemisin:
I looked at the FB page for Lowe’s, and in my sidebar there was a „People you may know” of Orson Scott Card. I guess FB’s algorithms figured if I was looking at one bigot I might be interested in another.
*
Mugur Grosu posted to Editura Tracus Arte:
Yahoo si Gmail vor sa închidă în 2012 toate conturile de e-mail, care le provoacă pierderi de miliarde. Vor fi scutiţi doar aceia care comandă cartea Grossomodo pe site-ul editurii Tracus Arte: http://www.edituratracusarte.ro/magazin/detalii/grossomodo Dă mai departe!!!
Ce spui, Frantz?! Dar Yahoo și Gmail știu asta? Totuși unele lucruri nu se fac. Chiar dacă par niște idei grozave.
*
„Societatea civilă (cu modeste excepţii) doarme-n bocanci, iar intelighenţia, nu-i aşa, îşi scrie marile opere şi n-are vreme de proteste împotriva unor asemenea mofturi. Parcă aşa procedau şi în comunism şi după aia au înghiţit cu noduri ce le-a spus Herta Müller.” (http://ce-am-mai-citit.blogspot.com/2011/12/tara-de-mana-treia.html)
…care Herta Müller a fost purtătoarea de drapel a disidenței românești în perioada ceaușistă sau cum? Mi s-a cam acrit de disidenți din Germania și de revoluționari de după bloguri.
*
Să am o relație amicală cu tine e ca și cînd aș face bungee jumping cu o coardă cumpărată din Obor.
Așa că, amiciția noastră… așa ceva nu se va mai întîmpla.
*
boobs ‘n’ blood fantasy epic Game of Thrones (http://www.gq.com/moty/2011/peter-dinklage-gq-men-of-the-year-issue)
*
„toate fostele pe care le-am întâlnit arătau bine, dar asta nu le-a folosit la nimic.” (Doina Ruști – http://www.catchy.ro/fosta-iubita/17512)
Ca omul din Tecuci care avea un motor…
*
Gelu Vlașin: subliminalul răvășit al încrîncenării
*
„de la colţul străzii până la patul meu mai sunt o mie de ani lumină” (mirela lungu)
Observator cultural, 23 decembrie 2011
În nr. 606 al revistei Observator cultural, din 23 decembrie 2011 (versiunea online), la rubrica FANTASY & SCIENCE FICTION, articolul Cei fără nume pe copertă.
FRAGMENT:
Expresia pe care am folosit-o ca titlu îi aparține Elisabetei Lăsconi și surprinde foarte exact viața și aventurile traducătorilor români.
Am lucrat cu traducători, știu că nu sînt toți la fel, așa cum nici scriitorii nu sînt toți din același aluat. Știu că unii sînt mai cu har decît alții, știu că unii muncesc mai mult decît alții. Ca redactor am fost încîntat să nu fac mai nimic în urma unora, și încîntat nu pentru că leneveam eu, ci pentru că aveam ocazia să cunosc direct talentul și profesionalismul unor traducători. Am avut și ocazia să muncesc mult după o traducere sau alta, spunîndu-mi înciudat că nu eu trebuie să traduc paginile astea și că dacă voaim să mă fac traducător mă făceam etc. etc., ca tot omul la nervi. Sînt cazuri și cazuri, ca peste tot.
(…)
Despre traducători vreau să scriu, iar despre ei, ca breaslă, nu se poate vorbi decît cu imens respect pentru destinul pe care și-l asumă de a vorbi cu vorbele altora, de a se pune în locul marilor scriitori ai lumii și a le rescrie cărțile în limba română pentru ca și noi, românii, să trăim universal, să ne simțim aidoma cetățenilor lumii. Dreptul la literatură poate n-o fi înscris în Constituție, dar ei, traducătorii, și-au asumat rolul – și destinul, cum ziceam – de a ni-l face accesibil.
(…)
Premiile Vladimir Colin 2011
În această seară s-au anunțat premiile Vladimir Colin 2011.
Un juriu alcătuit din Mircea Opriță (președinte), Cătălin Badea-Gheracostea, George Ceaușu, Liviu Radu și Lucian-Vasile Szabo a stabilit următoarele premii, pentru volume publicate în perioada 2008 – 2010:
ROMAN: Sebastian A. Corn – Vindecătorul (Cartea Românească, 2008)
PROZĂ SCURTĂ SF: Silviu Genescu – Rock me Adolf, Adolf, Adolf (Bastion, 2009)
PROZĂ SCURTĂ FANTASTICĂ: Doru Stoica – Între bariere (Millennium Press, 2010)
NON-FICTION: Dodo Niță & Alexandru Ciubotariu – Istoria benzii desenate românești 1891 – 2010 (Vellant, 2010)
Premiile vor fi acordate în cadrul unei ceremonii care va avea loc la București în februarie 2012.
491. Biblioteca Națională, tigăile și zacusca
Iar am ajuns pe o poziție Zelist mai mică de 500. Cred că ar trebui să mă apuc de concursuri în colaborare cu editurile, nu?
Mi-e că mă vor înjura unii, că mă prostituez, că etc., și mă vor înjura o vreme pînă cînd, într-o zi, într-o bună zi, vor veni și-mi vor propun e să fac concursuri și cu cărțile lor. Se mai întîmplă…
*
Acum două ore (dacă știrea de azi-dimineață era corectă) s-a inaugurat noul sediu al Bibliotecii Naționale.
La parter și etajul unu sînt restaurante, cafenele, magazine. Sper că prin magazine se înțelege librării, și nu buticuri în care se vînd chiloți sau tigăi, vorba cuiva. Nu că ar fi rău să ți se vîndă cărțile laolaltă cu tigăile. Dacă la fiecare tigaie s-ar cumpăra și o carte… sau dacă la fiecare tigaie de felul ăsta s-ar oferi o carte cadou… ar fi și mai bine.
În ianuarie, în noul sediu al Bibliotecii Naționale se va muta și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (îmi place cum sună. În sfîrșit, sună bine!).
*
Și dacă tot am vorbit despre tigăi, să vorbim și despre borcane. Despre aceste borcane:
sau așa:
Se găsesc la Kaufland. E prima zacuscă din comerț care seamănă cu zacusca făcută acasă.
Știință & Tehnică nr.9, decembrie 2011
A apărut numărul pe noiembrie al revistei Știință & Tehnică.
La rubrica mea, Știință & Ficțiune, un interviu cu Will McIntosh, plecînd de la povestirea „Tîrgul de mirese înghețate“ („Bridesicle“ – Premiul Hugo 2010)), publicată în revista Helion nr.1-2/2011 în traducerea lu Alexandru Maniu.
Intro:
Psihologul Will McIntosh trece, în povestirea „Târgul de mirese înghețate“, dincolo de moarte, într-o apocalipsă a morților, dacă nu mai lentă decât cea din romanul publicat în 2005, Soft Apocalypse, atunci posibil eternă, și își înzestrează personajele cu așteptări, cu inițiative, cu minciuni, cu mici sau mari înșelătorii, cu speranțe… Nu aduce în text transferul de conștiință pentru a face din el un gadget care să placă fanului SF, ci pentru a-și oferi ocazia să caute, să scormonească în creierul personajelor și nu e de mirare că, pentru unele dintre ele, creierul e totul… la propriu.
*
Cele trei recomandări de lectură sînt: Capela Excomunicaților, de Adrian Buzdugan (Humanitas, 2010), Oameni și stele, de Ion Hobana (Eagle, 2011), Singur pe Ormuza, de Liviu Radu (Millennium Books, 2011).
*
La rubrica lui, Clubul nemuritorilor, Mircea Opriță scrie despre „Nemurire cu caracter mai «uman»“.
Millennium Books: oferta de Crăciun
Fiindcă se apropie sărbătorile de iarnă, ne-am gîndit să vă ajutăm să dăruiți celor dragi cărțile care vă sînt aproape de suflet. Prin urmare, am pregătit aici o serie de 8 pachete la prețuri cu adevărat speciale. Le puteți comanda de aici, în perioada 5-24 decembrie și, pentru fiecare pachet comandat, veți primi gratuit o carte-surpriză! Vă așteptăm!
Colierul de perle al bunicii 
Comentarii recente: