Am fost ieri la colocviul organizat de SRSFF, ASB şi Primăria Sectorului 2. Deocamdată o poză şi o impresie generală bună. Încă nu mi-am citit notiţele, n-am încercat să rememorez cum a fost. Dar… a fost aşa: referate, o gustărică, discuţii despre antologie, o berică, iar discuţii…
E un început promiţător.
M-am bucurat şi să revăd cîţiva oameni pe care-i întîlnesc cam rar: Nicu Voicu, Angelo Mitchievici, Cătălin Sturza. Cu ceilalţi mă văd mai des.
Mai multe (impresii, poze) în nr.25 al revistei NAUTILUS, care va fi online luni.
Colierul de perle al bunicii 
Frumos. Eu nu mai am timp de (aproape) nimic de cand cu Cordunenii astia, de ma tin de fundul lor toate ziua. Abia mai reusesc sa gasesc o ora-doua pentru scris.
La Multi Ani!
Vizavi de „Anglomania salvează România” sa-i spuna cineva D-lui Cristian Tamas ca mai sunt pseudonime trase-n iz anglofilitic! Robert(o) R. Grant, Don Simnon, Sebastian A. Corn (sa nu-mi spuna mie ca-i un fel de Sebastian a lu’ Cornu) sunt doar trei care-mi vin acum in minte!
Si ca nu-i atat de rau SF-ul romanesc necontaminat de AmericanWriting! Sunt cazuri notabile in care vanzarile slabe sunt rezultatul cert al lipsei promovarii!
Eu sint mai degraba nelamurit de scaunele alea goale. Parca era cu locuri limitate, pe baza de invitatie, etc…
„Si ca nu-i atat de rau SF-ul romanesc necontaminat de AmericanWriting!”
Adică a zis că cineva că sf-ul românesc necontaminat de americanwriting e naşpa?
…adică Doru Stoica e naşpa? ca să dau doar un exemplu recent (re)adus în atenţie.
Nea Buzdugan, te rog asteapta sa citesti eseul… Apoi, dupa ce afli despre ce este vorba, pronunta-te. Multumesc.
AB: Sa inteleg ca ai fost acolo? Ca altfel de unde stii ca Tamas a spus ca in afara de Patrick Herbert si Harry T. Francis nu s-au mai folosit alte pseudonime americanesti la noi? A uitat pina si de colegul lui de acociatie… Dar se mai intimpla. O fi fost „la prima mina” textul. Deci: ai fost acolo?
eu am inteles ca concluzia referatului a fost ca „nu in totalitate sefeul romanesc este tributar celui anglo-saxon”, ceea ce e… de-a dreptul pur si simplu. dar poate n-am inteles eu bine si, intr-adevar, ar trebui sa asteptam publicarea care, apropo, se va intimpla in revista Luceafarul de dimineata (faina povestea si cu istoria schimbarii numelui revistei).
In rest… sa nu fi fost adevarat ca in text s-a spus ca in afara de cele doua nume (herbert si francis) altele englezite n-au mai fost?
am vazut acum. referatul lui Tamas a fost postat pe SRSFF la editoriale
@Michael – Scuze, ma uitam la un film! Dac-as fi fost acolo, va felicitam personal si-i strangeam si mana VoiNicului…
@Bujold – In cazul de fata sfatul dvs. este inutil.
Nu stau sa analizez articolul. Ce-am zarit la prima pedala:
O afirmatie hazardata:
„În afară de Patrick Herbert şi Harry T. Francis (…) nu sunt alţi scriitori care să fi folosit asemenea pseudonime (anglo-saxone).”
Cum pe o jumatate de adevar (putinele titluri de SF autohton pe an ii indica D-lui C.T. Nordul: ” SF-ul românesc nu este vandabil”, chestia asta spunand multe si despre „gusturile consumatorilor, despre lipsa de prolificitate a majorităţii autorilor români de gen”) nu se poate cladi o argumentatie solida, n-am citit pe moment continuarea. Tare mi-e ca titlul nu este unul ironic!
La multi ani, Mike 🙂
multumesc mult, marian. toate cele bune si tie. si spor in toate.
La multi ani, Mike, chiar daca abia acu’ m-am trezit sa-ti fac urarea!