Vineri 7

Am o stare aiurea. O agitaţie interioară… Aş tot face ceva şi nu ştiu ce. Evident, ceea ce am de făcut (cu termene, tot tacîmul) nu-mi pare atrăgător, nu acum, aş zburda puţin, aş face alte chestii… Ar trebui să scriu, nu?
Stări de-astea aveam cîndva, umblam năuc de colo-colo şi, într-un final, ştiam că urma să scriu. Renunţam la CMT (Country Music Television – da, vreun an am prins postul ăsta! Cred că e singura muzică aducătoare de linişte…) şi o dădeam pe grunge, minunaţii anilor ’90, chestie care mă încărca pentru scris. Nu scriam eu pe vremea aia lucruri chiar drăguţe, aşa că era OK. Şi, evident, acest Coldplay care îmi sună acum în boxe (lăsat de Tăntzel pe compul cu care mă joc eu dimineaţa) nu e tocmai îmbrîncitorul de care am nevoie.
Aş citi, aş tot citi… sînt atîtea cărţi de citit, atîtea de citit ca să scriu despre (iată, în Ziarul de duminică de azi a apărut articolul despre Un miliard de şanse de Cory Doctorow – Şi săracii trăiesc, nu-i aşa? , aşa că pînă marţi trebuie să scriu despre altă carte), dar cred că n-am mai citit de mult o poveste dintr-ale mele. Poate una mai veche din Madia Mangalena (am văzut pe nişte librării online că mai este de vînzare, ieftină cît o revistă, dar este şi pe site-ul editurii, adică Institulul european, aici –  sau pe Librărie.net aici). Mi-e dor să văd ce şi cum scriam prin anii ’90. Mă gîndesc să fac o pagină în meniu cu proze. Şi poate am s-o şi fac.
Aş mai vedea şi nişte filme, nişte filme SF, cred că ultimul a fost The Man from Earth (regia Richard Schenkman, scenariul Jerome Bixby), un film care poate fi jucat şi la teatru, toată „acţiunea“ se petrece într-o cameră în care unii stau de vorbă, mulţi nici nu l-ar încadra la SF (că fără nave spaţiale şi roboţi şi fără madmacşi cică nu-i SF), dar uite că se poate SF şi altfel şi e un film mişto, mişto… Am văzut ieri Transformers, dar parcă nu e chiar genul căruia îi simt lipsa acum.
Şi, apropo de filme, am citit azi un articolaş (o ştire, de fapt) din Wired, cu nişte coreeni care au realizat nanoboţi care să circule şi să facă treabă prin artere… Iată Călătoria fantastică la 40 de ani după film (ha! tocmai am văzut că scenariul a fost o adaptare tot după o povestire de Jerome Bixby care a fost scenarist şi la Twilight Zone, filmul din 1983).
Un alt articol interesant, azi în Ziarul de duminică (suplimentul Zairului financiar – later edit: n-am vrut, dar mi-a ieşit. Ce mişto sună Zairul financiar!) despre sexul cu androizi (dacă citiţi articolul, urmăriţi şi linkurile) – Eu, Robotul, de Cristian Crisbăşan. Este partea a doua. Prima parte  a apărut în suplimentul din 22 februarie. Ambele sînt disponibile online (urmăriţi linkurile).
Şi, pînă să fac pagina cu Zairul financiar (!), umpic de P.J. Harvey… Aşa, de încălzire.
Gata, am făcut şi pagina Ziarul Financiar (o vedeţi în meniul de sus).