Cel mai bun volum

• Bogdan-Tudor Bucheru – Anotimpurile, Millennium Books
  
• Ştefana Cristina Czeller – Cerneală şi sînge, Millennium Books
• Dan Doboş – Demnet, Media-Tech
• Costi Gurgu – Cronici de la capătul pămîntului, Millennium Books
• Liviu Radu – Singur pe Ormuza, Millennium Books

Cea mai bună antologie

• Steampunk: A doua revoluție – editor: Adrian Crăciun – Millennium, 2011
• Venus – editor: Antuza Genescu – Eagle & SRSFF, 2011
• Balaurul și Miorița – editor: Mihail Grămescu – Eagle, 2011
• Pangaia – editor: SRSFF – Eagle & SRSFF, 2010
• Premiile Galileo 2011 – editor: Horia Nicola Ursu – Millennium, 2011

Cea mai bună proză scurtă

• Aron Biro – Profeţii despre trecut (din antologia Steampunk: A doua revoluţie editată de Adrian Crăciun, Millennium Books)
• Oliviu Crâznic – Ultima clepsidră (din antologia Steampunk: A doua revoluţie editată de Adrian Crăciun, Millennium Books)
• Costi Gurgu – Mlaştinile din sud (din volumul Cronici de la capătul Pămîntului, Millennium Books)
• Costi Gurgu – Cetatea neagră (din antologia Steampunk: A doua revoluţie editată de Adrian Crăciun, Millennium Books)
• Michael Haulică – O hucă în minunatul Inand (din revista Galileo nr.3)
• Michael Haulică – Povestea lui Calistrat Hadîmbu din Vizireni, ucis mişeleşte de nenicul Raul Colentina într-un han de la marginea Bucureştilor (din antologia Steampunk: A doua revoluţie editată de Adrian Crăciun, Millennium Books)
• George Lazăr – De la ţigani (din antologia Steampunk: A doua revoluţie editată de Adrian Crăciun, Millennium Books)

Fain!

Etapa următoare a votului se va încheia duminica viitoare, cînd vor mai rămîne la fiecare categorie cîte patru titluri.

Sper ca măcar unul dintre textele mele să rămînă.

Ediția de azi a emisiunii Exploratorii lumii de mîine, realizată de Ștefan Ghidoveanu la Radio România Cultural (ora 13.15) îl va avea ca invitat pe Dan Ursuleanu.

Tema: emisiunea a împlinit 30 de ani de existență.

Emisiunea poate fi ascultată și pe internet, la adresele http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx.

Mai multe detalii pe blogul Moshului SF, Ștefan Ghidovanu.

În nr. 609 al revistei Observator cultural, din 27 ianuarie 2012 (versiunea online), la rubrica FANTASY & SCIENCE FICTION, articolul 2011 (II). Prezențe internaționale.

FRAGMENT

Am vorbit pînă acum despre reviste și cărți, în primul articol, și despre evenimente și premii în cel de-a doilea. Ce-ar mai fi?
Ar mai fi prezențele internaționale ale autorilor români de SF, pentru că au fost în 2011, și nu tocmai puține.

Prezențe internaționale:

• George Lazăr a publicat în limba engleză romanul Îngerul păzitor (Guardian Angel), traducere de Theodora Popescu (Eagle).
• Marian Coman a publicat în regie proprie volumul Fingers and Other Stories, traduceri de Carmen Dumitru și Raluca Chirvase.
• Doru Tătar a publicat romanul Prioritate zero (Top Priority, PrioWildside Press), traducere de Petru Iamandi și Raymond Humphreys.
• Victor Cilincă a publicat volumul de povestiri The Liuttle Giant Tamer, traducere de Petru Iamandi și Tom Carter (Borgo Press).

Cărţile nu au niciodată a doua şansă.

(Daniel Haiduc)

Și cînd urcă la tribună oameni ai puterii, ei părăsesc sala. Păi, sînt serioși oamenii ăștia? La ce-au mai cerut sesiunea extraordinară? Să se audă doar pe ei vorbind?

Lasă că fiecare a venit acolo cu ale lui și nimeni nu e dispus să cedeze un vîrf de ac măcar. Unii zic am venit să discutăm problema și noi credem că există o singură soluție, adică să plecați, și nu discutăm altceva (asta da, deschidere spre dialog), iar alții îi dau mai departe cu stabilitatea economică și creșeterea economică și noi de-aicea nu plecăm…

Se pare că ideea convocării unei sesiuni extraordinare a fost de la început ipocrită, pentru că acolo nu văd discuții, ci doar discursuri pentru galerie (galerie = cei de acasă și cei din Piața Universității).

Altceva, în afară de discursuri, mai aveți? Să vă așezați la o masă și să discutați poate? Nu să țineți discursuri, ci să discutați.

Am două texte la categoria PROZĂ SCURTĂ:

– „O hucă în minunatul Inand“, apărută în revista Galileo 3 (citiți un fragment aici)

– „Povestea lui Calistrat Hadîmbu din Vizireni, ucis mişeleşte de nenicul Raul Colentina într-un han de la marginea Bucureştilor“, apărută în antologia Steampunk. A doua revoluție, ed. Adrian Crăciun  (Millennium Books)

La categoria ANTOLOGII sînt două volume la care am contribuit cu texte:

– Steampunk. A doua revoluție, ed. Adrian Crăciun  (Millennium Books) – aici am „Povestea lui Calistrat Hadîmbu din Vizireni, ucis mişeleşte de nenicul Raul Colentina într-un han de la marginea Bucureştilor“ (sau în format PDF).

– Premiile Galileo 2011, ed. Horia Nicola Ursu (Millennium Books, 2011) – aici am două povestiri: „Noi, cei cu ochii arși“ și „Microtexte“.

Dacă sînteți printre cei care aveți drept de vot, un vot al vostru m-ar ajuta să ajung pe lista scurtă, a nominalizărilor. Pliz?

Dacă nu mi-ați citit încă povestirile, una o puteți citi în revista Galileo nr.3, iar cealaltă, apărută în antologia Steampunk. A doua revoluție, o puteți citi dînd clic pe titlul ei, mai su (sau din meniu, la PROZĂ. Sau descărcînd-o în format PDF de aici). Sper ca lectura să vă convingă să mă votați.

NOTĂ: Textul va fi disponibil online pe durata întregii proceduri de vot, adică 21 ianuarie – 25 februarie.

În nr. 608 al revistei Observator cultural, din 20 ianuarie 2012 (versiunea online), la rubrica FANTASY & SCIENCE FICTION, articolul 2011 (II). Evenimente, premii.

FRAGMENT

Alte evenimente din 2011. La Editura Allfa a fost inaugurată colecția Strada ficțiunii, coordonată de Alexandra Rusu, în care sînt publicate și cărți care ar putea fi considerate ca aprținînd genurilor F&SF.
În toamnă a apărut un nou cenaclu în București, Wolf’s Pack. Coordonator: Lucian Oancea.
SRSFF și Eagle Publishing House au organizat primul concurs de romane Seniorii imaginației. Rezultatul va fi anunțat în luna februarie.
Sefeul românesc a făcut pasul spre piața de carte electronică: Eagle și Millennium Books au cărți în format electronic pe elefant.ro.

 

BD. Cea de-a XXI-a ediție a Salonului Internațional al Benzii Desenate a avut loc la Constanța, în perioada 3 – 5 iunie 2011 (la Muzeul de Artă). Muzeul benzii desenate a fost deschis între 16 iunie și 16 octombrie, la București, în cadrul Muzeului Național de Artă Contemporană. La 25 octombrie a fost vernisată la Bruxelles expoziția 77 de ani de bandă desenată românească. A doua ediție a Salonului European de Bandă Desenată, a avut loc în perioada 3 – 20 noiembrie la București.

…la Radio România Cultural, orele 13.15 – 13.45, în emisiunea lui Ștefan Ghidoveanu. Invitați Florin Pîtea și Michael Haulică. Tema: anul 2011.

Sper să avem timp să vorbim despre toate. Sau despre cît mai multe. Sau măcar cît să completăm omisiunile uitucilor.

Radio România Cultural poate fi recepţionat online la adresele http://cultural.srr.ro sau http://srr.ro/stream/rrc.asx, iar la radio, în Bucureşti pe 101,3 FM și în ţară astfel: Alexandria – 89,7 FM *Arad – 106,8 FM *Bacău – 101,8 FM *Baia Mare – 100,1 FM *Bârlad – 102,8 FM *Bihor – 105,8 FM *Bistriţa – 101,3 FM *Botoşani – 100,8 FM *Braşov – 105 FM *Valea Prahovei – 104,1 FM *Buzău – 103,7 FM *Câmpulung Moldovenesc – 98,7 FM *Cluj-Napoca – 101 FM *Craiova – 101,1 FM *Deva – 105 FM *Focşani – 101 FM *Galaţi – 101,6 FM *Giurgiu – 102,6 FM *Harghita – 106,8 FM *Iaşi – 103,1 FM *Mangalia – 92,7 FM *Maramureş – 100,8 FM *Miercurea Ciuc – 98,4 FM *Oradea – 96,1 FM *Petroşani – 90,6 *Piatra Neamţ– 100,3 FM *Ploieşti – 104,1 FM *Rm.Vâlcea – 102,5 FM *Satu Mare – 96,1 FM *Sibiu – 103,7 FM *Suceava – 101,6 FM *Tg.Mureş – 104,9 FM *Tg.Jiu – 89,5 FM *Timişoara – 100,7 FM *Tulcea – 102 FM *Turnu Severin – 105,8 FM *Vaslui – 102,4 FM *Vatra Dornei – 107,7 FM *Zalău – 105 FM.

În nr. 607 al revistei Observator cultural, din 13 ianuarie 2012 (versiunea online), la rubrica FANTASY & SCIENCE FICTION, articolul 2011 (I).

FRAGMENT

Gata cu 2011, rien ne va plus, ce am apucat să publicăm am publicat, atît am avut, atît am fost în stare să scriem/publicăm, mai departe doar juriile premiilor vor mai decide cine a nimerit-o și cine nu. Dar pînă la premii e vremea bilanțurilor, ceea ce voi încerca și eu (și nici măcar nu sînt primul care o face zilele astea). Sper să reușesc să-mi amintesc tot (am consultat site-uri, reviste, bloguri – că nu se știe niciodată cine pe cine ignoră întru „promovarea sefeului românesc“) și chiar vreau să fie cît mai complet acest bilanț, iar ce am spus mai devreme nu e o scuză prin care vreau să maschez omisiunile pe care am de gînd să le fac (am văzut că se poartă chestia asta, dar e plină lumea de mincinoși și de ipocriți).
Am ales să adun evenimentele pe capitole și nu cronologic, pentru a evidenția mai cu folos unde stăm bine și unde nu.

Revistele. Au apărut în 2011 trei reviste electronice de gen: Helion Online (http://www.helionsf.ro – cordonator Cornel Secu), Nautilus (http://revistanautilus.ro – redactor-șef Marian Truță) și Gazeta SF (http://fanzin.clubsf.ro – redactor-șef George Sauciuc, apoi Simona Șerbănescu). O alta în care autorii de F&SF au avut apariții constante, atît cu articole, cît și cu proză, a fost revista de mistere Suspans (http://suspans.ro – redactor-șef Mircea Pricăjan). Toate cu apariție lunară. E greu de făcut un clasament, eu cred că toate trei își fac treaba (mai puțin excesele à la România Mare din unele editoriale cam isterice ale Helionului), contribuind la lansarea unei noi generații de autori și la consolidarea numelor care au devenit deja consacrate.

:

Cele două pagini de care sînt responsabil le-am dedicat lui Sebastian A. Corn și povestirii sale „Epideemia“, publicată în antologia Millennium Fantasy & Science Fiction (Millennium Press, 2009, antologatori Michael Haulică și Horia Nicola Ursu): o prezentare a povestirii, o prezentare a autorului și un interviu cu acesta.

Iată introducerea interviului:

„Nu mai văd decît cu ochii!“ exclamă un personaj din povestirea „Epideemia“, de Sebastian A. Corn. Într-o lume în care medicina e practicată de vraci, dar cu ajutorul programării și nanoboților, în care, după o nouă glaciațiune, oamenii trăiesc în comunități amintind mai degrabă de Vindecătorul decît de Adrenergic!, ca să ne raportăm la alte scrieri ale autorului, personajele sunt desprinse parcă din studiile despre postumanism sau vin să le completeze, așa cum o fac autorii de SF, propunând o simulare. „Epideemia“ este o povestire de întindere medie, dar semnificativă pentru sefeul care se scrie la ora actuală în lume, pentru felul în care particula S din SF capătă noi valențe. O discuție cu autorul ei, Sebastian A. Corn, e binevenită pentru a intra și noi în tainele sefeului din secolul XXI.

și o întrebare, cu răspuns cu tot:

M.H.: Dar crezi într-o epocă postumană? Vor exista niște îmbunătățiri care vor face ca omul să treacă într-o nouă etapă a evoluției?

S.A.C.: Nu cred într-o epocă postumană. Specia omenească este suficient de orgolioasă şi de egoistă ca să nu lase frâiele din mână, ea controlează şi supune mediul, asta a făcut de când s-a agregat în triburi, clanuri etc. Cât despre îmbunătăţirile necesare pasului următor, le-aş încadra în trei sectoare. Sănătatea şi controlul maladiilor, ba chiar şi „viaţa fără de moarte“ ar fi unul dintre ele, iar nanotehnologia şi cercetarea genetică vor purta povara în această privinţă. Aştept un Einstein al ştiinţelor biologice. Sper să nu întârzie prea mult, pentru că abia de la acest gânditor încolo vom putea vorbi de un pas ştiinţific major.

Călătoria în spaţiu este o altă „îmbunătăţire“ evolutivă, mai ales că prezervarea speciei depinde de acest aspect. Poate că exploatarea unor resurse noi, la care aş adăuga necesitatea unor „exclave“ politice vor determina marea plecare… Scenariul nu mi se pare fantezist: asta ne e soarta, să mergem mai departe, să controlăm medii tot mai vaste.

Aspectele discutate mai sus trebuie să funcţioneze, însă, în altă realitate economică. Mă refer la o realitate în care speculaţia financiară să fie repusă la locul ei firesc. Banii trebuie să genereze cercetare, tehnologie nouă, producţie, nu să-şi fie scop exclusiv. Altminteri, banii nu vor genera decât alţi bani, ceea ce este un cerc vicios stupid, din orice punct de vedere public. Nu-mi imaginez, pe termen lung, o lume administrată de contabili. Nu am idei de stânga – dar speculaţia financiară pentru sine însăşi nu mi se pare nici capitalism, nici rentabilă pe scală istorică.

*

Cele trei recomandări de lectură sînt: Melcul pe povîrniș, de Arkadi & Boris Strugațki (Paralela 45, 2011, traducere de Valerian Stoicescu, postfață de Liviu Radu), 3011: Odiseea finală, de Arthur C. Clarke (Nemira, 2011, traducere de Vlad Constantin), Adrenergic!, de Sebastian A. Corn (Milennium Books, 2011).

*

Mircea Opriță scrie despre „Clonarea terapeutică“ la rubrica lui, Clubul nemuritorilor, iar Liviu Radu și Forin Pîtea contribuie cu articole, alături de Adrian Nicolae, editor S&T, la rubrica Ucronie, tema în discuție fiind „Dacă omul ar fi fost astăzi contemporan cu Homo neanderthalensis?“. Editorialul lui Alexandru Mironov se intitulează „Lumea-de-după-Gogle“.