Am mîncat köttbullar! Mai exact, köttbullar med potatismos. Cu piure, că așa-i la noi (adică NUMAI așa).
Am fost la IKEA, unde oricum mîncam chifteluțele alea cu piure și gem, dar acum o vizită la IKEA e un soi de minte-mă-frumos-că-sînt-în-Suedia. IKEA, pămînt suedez, cum ar veni. J
Deci cu piure (eu prefer asta cu cartofeii ăia întregi) și cu gem de merișoare. M-a luat prin surprindere tanti care punea porțiile în farfurie cînd m-a întrebat dacă vreau gem. Cum adică dacă vreau gem?! Păi ce köttbullar mai e ăla, fără gem? Dar poate că experiența a adus-o în acest punct, poate românii nu sînt mari amatori de carne cu dulceață.
În ce carte oi fi citit eu, în copilărie, că un personaj a mîncat friptură cu dulceață? Știu că am încercat și eu combinația și de-atunci am rămas fan al trebii ăsteia. Între timp, pe lîngă bucățelele de ceafă făcute la wok au mai apărut semințele de dovleac, susanul și stafidele… că dulceața (de vișine, un pic acrișoară – deci simțeam eu ceva, înainte să aflu de gemul de merișoare!) se alătură în farfurie.
Cum vizita la IKEA se termină invariabil pe la case, dincolo de ele există magaziul de delicatese suedeze (chiar așa-i zice). Și-acolo… ce să vezi? Köttbullar! La pungă. Și sos de smîntînă. La plic. Și gem de merișoare. La borcan. Și chiar piure. La plic. Iar dacă le iei pe toate, mai au oamenii și o reducere. Cam 30%.
Asta înseamnă că vom mînca și azi köttbullar.
Colierul de perle al bunicii 
Porta (Sven Hassel) manca pui cu dulceaţă (parcă în Camarzi de front).
Poate, odata, ne spuneti de unde va vine fascinatia pentru Suedia!
@assassin: s-ar putea, nu mai știu cînd au fost publcate cărțile alea…
@valmon: de-acolo, din Suedia. 2012-2013-2014. La un loc, am stat mai mult de 3 luni în Suedia. E drept că am stat doar în perioadele în care sînt doar două ore de noapte în 24 de ore (și nici măcar prea întuneric). Nu știu cum e cînd sînt doar două ore lumină… 🙂
Uneori nimerești în cîte un loc pe care-l simți că ți se potrivește, că e locul în care ai vrea să trăiești, că oamenii ăia se poartă așa cum îți dorești să se poarte oamenii din jurul tău etc. Iar statul lucrează într-adevăr pentru cetățean.
Poate or fi și lucruri nasoale pe-acolo. Dar Suedia din mintea mea… e un loc minunat.
Prima ediţie a apărut la începutul anilor ’90
Înseamnă că nu de-aici mi se trage.
Imi pare rau sa-ti spun dar au gasit rahat, ce zic eu rahat ca era de-a dreptu’ cacat, in delicatesa suedeza chokladkrokant anul trecut. De atunci nu-mi mai trebuie Ikea restaurant in orice tara ar exista el si eu!