Sînt o găină aprilie 16, 2008
Posted by michael in Zile şi nopţi.7 comments
Iar mă întrerup. Ca să vedeţi cum scriu, în ce condiţii.
De cîteva zile îmi sună în cap Hallelujah, al lui Leonard Cohen. L-am căutat din nou azi, pe youtube. Varianta lui Cohen şi cîte am mai putut găsi. Şi am descoperit asta:
M-am simţit ca o găină ascultînd-o. Pielea mea de găină era… Îmi transcrisesem pe comp pagina scrisă în urmă cu cîteva zile cu stiloul şi mai puneam cîte un cuvînt pe ici, pe colo… Şi-apoi, deodată, au început să vină cuvinte, cuvinte care nu erau pînă atunci, cuvinte care curgeau în ritmul muzicii, picurînde din glasurile celor doi, din chitarele lor… Ei sînt Tina Dickow & Steffen Brandt, danezi (Iaca site-ul ei: www.tinadickow.dk). Nu-mi sună în nici un fel limba asta. Dar muzica chiar n-are nevoie să-i înţelegi sensul vorbelor…
Nu m-am mai simţit de mult aşa. N-am mai scris de mult aşa, în starea asta. A fost ca un fel de exeprienţa de-aia extracorporală… Mă vedeam pe mine, în faţa calculatorului, dînd din deşte, scriind adică… Habar n-am ce am scris, înca nu am recitit. Cîteva rînduri, dar… Erau de-acolo cuvintele, numai că eu nu reuşisem pînă atunci să le văd, să ajung la ele. Poate nu sînt importante, poate la o revedere a textului o să le şterg. Dar erau acolo! Cum să le fi pierdut?
Mai bine tac. Mai pun o dată clipul şi mai scriu. Nimic nu se compară cu asta.
Da, sînt lucruri frumoase pe lumea asta. Frumoase, frumoase, frumoase… Ce bine că sîntem vii!
(„umpic“) Later edit: Cum să scrii cînd plîngi? Cum? E ca atunci cînd eşti fericit. Cum să scrii cînd eşti fericit? Păi mai ai timp? Îţi mai arde de scris? Nu eşti ocupat pînă peste cap cu fericirea?
Scriu aprilie 16, 2008
Posted by michael in O hucă, Zile şi nopţi.add a comment
Da, scriu. La Huca. El Mariachi va fi capitolul 6. Nu era în plan, sau nu era cu titlul ăsta, dar aşa merg lucrurile (ca să citez pe cineva, chiar şi fără ghilimele). M-am oprit oleacă, doi minuţi, ca să zic asta, că mare bucurie îmi făcui într-o dimineaţă de miercuri, înainte de lansarea lui Corn. Mergem, da? Nu se poate să lipsim… Şi m-am mai îmbunat şi faţă de Paul Cernat, după ce mi-a mai povestit Corn şi după ce mi-am amintit că omul a scris două rînduri de bine despre mine într-un articol… Şi poate şi după ce am văzut azi, pe blogul lui Vidal (De ploaie), nişte poze luminoase de trecut mohoreala…
‘Ai că mă întorc la scris. SYS (adică See You Soon)
PS Am furat o poză de pe blogul lui Vidal. Că m-au impresionatără copacii ăia care trăiesc (în alt fel) şi după moarte… Am furat-o şi m-am simţit ca atunci cînd am furat prima carte de la o bibliotecă publică. Ştiţi ce s-a întîmplat dup-aia? Mi-a furat-o şi mie altcineva, şi aşa m-am hătărît eu să nu mai fur de prin bibliotecile altora. Că ce e de furat… de furat se duce.
GAUDEAMUS 2009
