Azi scriu despre… aprilie 9, 2008
Posted by michael in Articole, Ziarul financiar, Zile şi nopţi.trackback
Am scris despre Soţia călătorului in timp (Audrey Niffenegger, Tritonic, 2007) pentru Ziarul financiar. Mai am de scris un articol – de ales între Lumea lui Rocannon (Ursula K. Le Guin, Nemira, 2006) şi În ţara ultimelor lucruri (Paul Auster, Humanitas, 2005) . Aş înclina spre cea din urmă, chiar dacă e mai veche. Dar, apărînd in colecţia Raftul întîi, poate n-a fost văzută de amatorii de SF.
E curios cum sefiştii cam scapă cărţile F&SF care nu apar în colecţiile sau la editurile care nu publică F&SF „cu program“ să zicem. „Orbirea“ asta seamănă cu a cititorilor de mainstream care „nu văd“ o carte F&SF bună şi ca literatură pentru că a apărut într-o colecţie recunoscută ca F&SF. În acest context a fost interesantă mişcarea tritonicilor de a-l scoate pe Neil Gaiman din colecţia fiction.ro (mişcare blamată de sefişti) şi a-l publica în LIT, lucru care i-a sporit numărul de cititori lui Gaiman.
În aşteptare: Greg Egan – Scara lui Schild sau Carantina (ambele la Nemira, 2007), Iain M. Banks – Spectrul lui Phlebas (Nemira, 2007). Pentru ZF aş scrie mai mult despre SF decît despre fantasy (de fapt, rubrica se cheamă SF).
Aş mai scrie – pe blog? pentru Nautilus? – despre Carbon modificat de Richard Morgan. Au rămas destule lucruri nespuse în articolul publicat în ZF (greu să scrii despre o carte în 3000 de semne! Uneori).
GAUDEAMUS 2009
scrie despre auster. mie mi s-a parut foarte misto cartea. (rocannon n-am citit, dar leguin nu-mi place in general).
sefistii scapa cartile astea ca n-aud de ele… eu am citit o recenzie la ‘in the country of last things’ pe bookblog si mi-a sunat a post-apocaliptic, in alta parte n-am auzit vorbindu-se de ea (nici ca sf, nici ca mainstream). daca vrei sa citesti un anume gen, e mai simplu sa urmaresti alea 3 colectii de sf decat cele 300 de colectii de orice ale tuturor editurilor
(plus ca eu mi-am mai luat teapa cu niste chestii care sunau sf dar o luau pe alta carare pana la urma – cum ar fi ‘posiblitatea unei insule’.. sper ca asta era aia cu clonele si n-o incurc.)
apropo de “ratacit in 300 de colectii”: daca librariile noastre ar pune cartile pe domenii (cum se intimpla in vest), s-ar rezolva problema cititorilor “de nisa”. te duci la raftul cu sefeuri, eventual mai dai si de masuta cu noutatile din domeniu (de la toate editurile) si gata. dar mai avem de luptat. in primul rind cu editurile. care sint fraiere. pt ca daca polirom/humanitas scoate un sf, amatorii de sf habar nu vor avea de el. iar ceilalti cititori, dupa ce se lamuresc ca ar fi sf, il vor ocoli cu mare grija. in loc sa-si atraga cititorii fideli genului. dar probabil editurile astea nu vor sa le ia lumea de neserioase. de pilda, cartea lui auster ar fi avut mult mai mult succes la sefisti decit a avut la ceilalti. cred.
inca ceva: chestia misto (de care nu tin cont editurile) e ca sefistii, in afara colectiilor explicite, ar cumpara si celelalte carti sf (sau macar cu tema sf – hai sa zicem asa) care apar prin diverse colectii. numai sa afle de ele.
….fara legatura cu continutul,doar cu titlul”azi scriu despre”…diseara la 8,pe hbo,film de minghella cu,normal, La Binoche….
…si tocmai am dat peste un exemplu foarte concludent: http://www.bookblog.ro/sf-fantasy-horror/un-loc-placut-si-numai-al-lor/
eu daca vedeam asta in raft ziceam ca:
- e alt beagle
- beagle asta o fi scris si mainstream